Zilele Culturale Maghiare au debutat cu un concert controversat al trupei Beatrice din Ungaria. În timpul spectacolului au fost difuzate imagini cu Hitler şi Lenin şi a răsunat sloganul folosit de teroriştii musulmani, "Allahu Akbar", după cum relatează TVR Cluj.

"Zilele culturii maghiare" este un festival care are loc în Cluj de şapte ani.

Formaţia maghiară a fost invitată să susţină un concert în cadrul Zilelor Culturale Maghiare. Spectacolul a început prin difuzarea unor imagini cu Hitler şi Lenin.

Prezenţa trupei maghiare la Cluj a stârnit şi alte controverse.

”Nu îşi au locul astfel de manifestări în contextul european actual, mai ales că această formaţie promovează mesaje cu caracter revizionist, iredentist şi chiar şi obscene”, a spus jurnalistul Cosmin Puriş.

”Se putea evita invitarea lor, ţinând cont de repertoriul lor care, din câte ştiu, este destul de jignitor la adresa poporului român. Putem accepta orice atâta timp cât nu jigneşte simbolurile naţionale, cât nu jigneşte comunitatea naţională”, este de părere analistul politic Adrian Ivan.

Evenimentele din cadrul Zilelor Culturale Maghiare au iscat polemici şi la ediţia de anul trecut. Atunci, unul dintre cei mai contestaţi lideri ai secolului XX, dictatorul Horthy Miklos, a avut parte de o secţiune specială în cadrul unei prelegeri.

Aproximativ 200.000 de persoane au participat la cea de-a şasea ediţie a Zilelor Culturale Maghiare, eveniment care a avut loc luna aceasta, la Cluj-Napoca.

În urmă cu patru ani, în Ungaria, aproape o mie de persoane au venit la dezvelirea unui bust al lui Miklos Horthy, controversatul conducător al ţării din timpul celui de al doilea război mondial, după cum informa Jurnalul TVR.

La evenimentul desfăşurat lângă Budapesta, în localitatea Ciocaco, activişti în uniforme paramilitare au fluturat steagul partidului de extremă dreapta şi pe cele ale unor grupări naţionaliste.

Horthy a condus Ungaria timp de 24 de ani, iar în anii '40 a intrat în alianţă cu Germania nazistă. Urmare a acestui fapt, 437 de mii de evrei au fost deportaţi.

Conform paginii oficiale de pe Internet a evenimentului, în acest an, cel mai important obiectiv al evenimentului este sărbătorirea a 700 de ani de la ridicarea Clujului la rang de oraş.

În 19 august 1316 Carol Robert de Anjou redă Clujului privilegiile şi ridică aşezarea la rang de oraş (civitas).

Alte obiective importante ale Zilelor Culturale Maghiare din Cluj sunt:

Promovarea culturii maghiare şi aprofundarea familiarizării românilor cu aceasta.

Clujul, capitala culturală a Ardealului, este căminul unei comunităţi majoritare româneşti. Zilele Culturale Maghiare reprezintă o oportunitate pentru comunitatea maghiară de a-şi afirma diversitatea, puterea sa creatoare de valori şi, mai ales, un cadru propice pentru aprofundarea unui dialog româno-maghiar nu doar în plan cultural, ci şi în alte planuri ale vieţii sociale.

De altfel, numărul mare de participanţi din anii trecuţi se datorează nu numai comunităţii maghiare, ci şi clujenilor de etnie română, care au savurat manifestările din cadrul evenimentului. La ediţia din 2015 au participat circa 200.000 de persoane, iar în seara de închidere a evenimentului, în Piaţa Unirii au fost aproximativ 35.000 de spectatori.

Consolidarea relaţiilor din cadrul comunităţii maghiare, redarea unui cadru pentru întâlnirea comunităţii maghiare clujene cu maghiarii originari din Cluj, dar plecaţi în străinătate.

Cu ocazia Zilelor Culturale Maghiare, Clujul aşteaptă, în fiecare an, maghiarii plecaţi în străinătate, să revină acasă pentru a sărbători împreună şi pentru a consolida sentimentul de apartenenţă la aceeaşi comunitate.

Proiect realizat cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Cluj-Napoca.

Proiectul susţine candidatura oraşului Cluj-Napoca la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021.

Anul trecut, aproximativ 200.000 de persoane au participat la cea de-a şasea ediţie a Zilelor Culturale Maghiare de la Cluj-Napoca, conform Digi24.

În cadrul acelei ediţii a Zilelor Culturale Maghiare, au fost organizate, printre altele, 59 de plimbări ghidate prin oraş şi drumeţii, 33 de proiecţii de film şi peste 30 de concerte.