Dacă pentru cei mai mulţi români, sărbătorile de iarnă s-au cam terminat, pentru creştinii care respectă calendarul pe stil vechi, acestea abia încep. Pentru aceştia astăzi este Crăciunul,prilej de petrecere şi voie bună.
Dimineaţa de 7 ianuarie începe cu obiceiul colindelor, cântece religioase care încep de la preot (el va da binecuvântarea pentru colinde) şi care se cântă în dimineaţa de Crăciun. Apoi urmează slujba: potrivit tradiţiei, la slujba din prima zi de Crăciun, femeile sunt îmbrăcate cu rochii lungi, cu părul împletit în coada care va fi strânsă cu un „sbornik“ sau cu o „chicika“, o cordeluţă din satin, şi care va fi acoperită cu un batic. Bărbaţii poartă cămăşi „rubaşka“, tunici care se încheie într-o parte, şi sunt încinşi cu „pois“-uri, cordoane, hainele acestea fiind destinate exclusiv prezenţei în lăcaşurile de cult. La masa de Crăciun, tradiţia spune că se aşează mai întâi stareţul casei, adică cel mai în vârstă din familie, apoi ceilalţi membri, festinul urmând să înceapă abia după ce stareţul va face o rugăciune.
Creştinii ortodocşi de stil vechi respectă tradiţiile şi obiceiurile celor de stil nou, cu deosebirea că sărbătorile de iarnă sunt decalate cu 13 zile din cauza refuzului lor de a trece la Calendarul Gregorian. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.
Cele mai mari comunităţi de rit vechi sunt în Dobrogea şi în Maramureş, dar statisticile arată că în toate judeţele ţării există astfel de creştini-ortodocşi.
După ce au ţinut pot când alţii se desfătau în bucate alese, la prânz toţi credincioşii de rit vechi se pregătesc de masă. Cu ocazia sărbătorii gospodinele pregătesc pe lângă preparatele din carne de porc şi peşte, dulciuri tradiţionale precum vareniki, plăcinte fierte care se mănâncă cu smântână şi miere, clătite umplute cu dulceaţă de trandafiri, toate acestea urmând să facă deliciul invitaţilor. Oricum petrecerile nu se opresc astăzi, deoarece peste câteva zile vine Anul Nou pe stil vechi, deci alt prilej de voie bună şi ospăţ.
