Marţi, 19 martie 2024 - 12:29:24
Echipa Ştiri Actuale
Români din toate țările, uniți-vă!


În Delta Dunării am văzut oameni fericiţi!


7 octombrie 2015

Nu, nu este vorba despre localnici, probabil cei mai săraci oameni din România, datorită faptului că singura lor ocupaţie/sursă de existenţă este pescuitul, regiunea Deltei fiind – sau ar trebui să fie - un model de convieţuire între om şi natură. Fericiţii menţionaţi în titlu mi s-au părut a fi turiştii care vizitează Delta, în cazul de faţă grupul de 30 de pensionari ploieşteni, membri ai CAR Ploieşti, instituţie care ne-a obişnuit cu organizarea unor excursii dintre cele mai interesante, atât în ţară, cât şi în străinătate. La finalul celor trei zile petrecute la pensiunea Casa Ada-Crişan, cu toţii păreau obosiţi, dar fericiţi şi mulţumiţi de condiţiile de cazare, masă şi, mai ales, de ineditele plimbări cu barca pe canale şi lacuri, admirând flora şi fauna atât de diversificate din Rezervaţia Biosferei Dela Dunării, ţinut intrat, începând cu anul 1992, în patrimonial UNESCO.”Dacă am să fiu sănătoasă, la anu’ revin cu siguranţă aici”, spunea o doamnă . Şi nu a fost singura persoană care şi-a exprimat aceeaşi dorinţă, inclusiv subsemnatul.

 Supranumit Raiul păsărilor şi al peştilor, Delta oferă vizitatorilor posibilitatea de a vedea şi admira peste 1800 de specii de copaci şi plante, peste 2400 de specii de insecte, 91 de specii de moluşte, 11 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 320 de specii de păsări şi 44 de specii de mamifere, foarte multe dintre acestea fiind declarate unicate şi monumente ale naturii. Şi să nu uităm că în apele sale trăiesc  peste 100 de specii de peşti (ştiucă, somn, plătică, caras, biban, sturiom ş.a.) ce constituie o sursă importantă de hrană pentru păsări şi mamifere acvatice, precum şi o importantă resursă ştiinţifică şi economică, inclusiv sursă de existenţă pentru localnici.
Aici se întâlnesc, la un loc, toate speciile vegetal-lacustre ale Europei, ce se reflectă în medii de viaţa multiple: vegetaţia plutitoare submersă, vegetaţia riverană ce se formează pe marginea inundabilă a bălţilor şi a lacurilor, vegetaţia de pajişti a grindurilor marine, vegetaţia zonelor de sărături şi a zonelor cu apă temporară. De remarcat faptul că Pădurea Letea  – loc unicat - este cel mai nordic punct din Europa, unde există plante tropicale laolaltă cu arbori seculari(plopi albi, stejari ş.a.), dar şi nisip fin (dune) sau celebrii cai sălbatici.

Pe canalul Bogdaproste - care face legătura între braţul navigabil Sulina (lung de cca 70km, având o adâncime cuprinsă între 7 şi 18m)şi lacul Bogdaproste, lacul Trei Iezere, canalul Eracle, satul Mila 23 – am admirat şi fotografiat- timp de peste trei ore - lebede, pelicani, pescăruşi, cormorani, cai, raţe, broaşte ţestoase, mistreţi, nuferi (albi, galbeni şi roşii) şamd.

Acest ţinut exotic reprezintă cel mai important loc de popas pentru păsările migratoare care  călătoresc între regiunea tropicală şi cea arctică, cinci din cele mai importante drumuri de pasaj trecând pe aici. În afară de speciile migratoare, aici cuibăresc şi un mare număr de specii rare, ca oaspeţi de vară, după cum altele, oaspeţi de iarnă, clocesc în nordul Europei şi vin să-şi petreacă iarna în Deltă.

Să mai menţionăm faptul că Delta Dunării este pe locul doi în Europa ca întindere, după delta fluviului Volga, având aproximativ 4180 km2 , iar dacă luăm în considerare şi complexul lagunar Razim – Sinoie şi limanul Dunării, această suprafaţă se extinde la aproximativ 5500 km2

Delta Dunării aparţine într-un procent de 82% României, restul fiind localizată pe teritoriul Ucrainei. De acest lucru ne-am convins atunci când ne aflam în satul de frontieră Letea, pe telefoanele noastre mobile apărând un mesaj de bun venit în Ucraina!

La întoarcerea spre casă, grupul de excursionişti a mai vizitat trei renumite mănăstiri din judeţul Tulcea: Saon, Cocoş şi Celic Dere.

Reuşita excursiei se datorează şi ghidului, dna Cornelia Gheorghiu, precum şi experimentatului conducător auto Marius Oprea, cărora le mulţumim!


Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Google Plus
Share on Linkedin


Hidroprahova

Din aceeaşi categorie:



















































































Ştiri Actuale on Linkedin
Ştiri Actuale on Twitter
 on Google Plus
Ştiri Actuale on Facebook


































ISSN–L 2344 – 3006, ISSN 2344 – 3006
Actualizat la 19 martie 2024
Autentificare
stiriactuale.ro