Recent, BNR a hotărât să limiteze sumele pe care le împrumuta băncilor la dobânzi egale cu rata de politica monetară. Prin această măsură banca centrală a ajutat cursul să revină la cote ceva mai mici dar a inflamat dobânzile.
Dobânzile practicate de bănci pe piaţa monetară au urcat până la rata de facilitate de credite a BNR (Lombard), de 9,25%, chiar în ultima zi de constituire a rezervelor minime obligatorii, în condiţiile în care MFP are programată o emisiune de titluri scadente la patru ani, afirma dealerii.
„De regulă, activitatea este mai redusă în ultima zi a perioadei de rezervă, managerii de lichidiate optimizându-şi nivelurile la care se finanţează. Nu am mai văzut salturi ale ratelor de dobândă că astăzi (joi, n. r), iar asta împreună cu licitaţiile foarte scăzute la titlurile de stat sugerează că cererea ar putea să vină şi din părea Ministerului Finanţelor Publice “, a declarat Vlad Muscalu, senior economist la ING Bank. Astfel, pentru depozitele cu scadenta la o zi băncile afişau dobânzi de 9,25 -9,5%, la dobânda pentru creditul Lombard - facilitate de finanţare acordată de BNR pe termen foarte scurt băncilor - de 9,25%. Prin această operaţiune băncile atrag fonduri de la BNR cu scadentă de o zi, iar această rată de dobândă constituie, în mod normal, un plafon al ratei dobânzii overnight în piaţa monetară. Potrivit dealerilor deficitul de lei este cauzat şi de plafonările recente impuse de BNR la sumele pe care le împrumuta băncilor prin operaţiuni repo (unde dobânda este egală cu rata de politica monetară, de 5,25% pe an), precum şi de frecvenţele împrumuturi solicitate de Ministerul Finanţelor Publice.
Mai mult, în şedinţa de joi MFP are programată o licitaţie de titluri de stat cu maturitate la 4 ani, a cărei valoare indicativă este de 200 de milioane de lei. BNR a plafonat luni, pentru a treia săptămână consecutiv, suma cu care împrumuta băncile prin operaţiuni repo, de această dată la 4 miliarde lei (aproximativ 890 milioane de euro), după ce în ultimele două săptămâni a introdus praguri de 6 şi, respectiv, 5 miliarde lei. Astfel, injecţiile de lichiditate sunt mult inferioare sumelor împrumutate anterior. Numărul băncilor şi fondurile atrase de aceastea au crescut vizibil începând cu luna iunie, după ce BNR a majorat la finele lunii mai de la trei la cinci numărul de emisiuni de tiluri de stat pe care o bancă le poate utiliza drept garanţii în cadrul unei operaţiuni de piaţă monetară. O sumă record, de 13,85 miliarde lei (3,1 miliarde euro), a fost împrumutată la 25 iunie, de 11 bănci.
Un efect al acestor plafonări a fost creşterea randamentelor la titlurile de stat. La cea mai recentă operaţiuni, de luni, Finanţele au respins toate ofertele primite de la băncile comerciale pentru certificatele cu scadenta la un an, considerând că randamentul cerut de acestea este prea mare. Aceasta a fost a doua operaţiune din luna august în care Trezoreria a respins ofertele băncilor. MFP a anunţat însă pe 24 iulie că suma din buffer se ridică la 3,3 miliarde euro, cu 1,5 miliarde euro sub nivelul de la finele lunii aprilie. Totodată, au crescut şi dobânzile pentru sumele plasate pe termen de o săptămână, de la 5,21% - 5,71% pe an, la 5,53% - 6,03%.
.jpg)
