Resursele actuale ale sistemului de pensii de stat vor asigura celor născuţi în perioada 1966-1971, aşa-numiţii „decreţei“, o pensie care va atinge cel mult 15% din ultimul salariu, potrivit datelor autorităţii de reglementare şi supraveghere din domeniu.

„În momentul în care persoanele născute în perioada 1966-1971 vor ieşi la pensie nu vor mai exista resurse, în cadrul sistemului actual, pentru a li se putea plăti o pensie mai mare de 15% din ultimul salariu“, a declarat vicepreşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Ion Giurescu, prezent la seminarul „Cinci ani de pensii private obligatorii: Cât am plătit şi cât am câştigat pentru o bătrâneţe fără griji?“, organizat de Ziarul Financiar. El a adăugat că singura soluţie fezabilă este oferirea unei oportunităţi pentru generaţiile active tinere de a economisi o parte din venituri, într-un sistem bazat pe conturi individuale şi pe reinvestire continuă. „După o perioadă de 20 de ani, sumele economisite se vor dubla, iar după 40 de ani de contribuţie, acestea vor fi de patru ori mai mari decât contribuţiile efective“, a mai spus reprezentantul CSSPP.

Sumele virate la Pilonul II nu vor acoperi nevoile financiare pentru o bătrâneţe liniştită

Primele contribuţii la sistemul de fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul ÎI) au fost virate în mai 2008. Datele CSSPP arată că, la finele lunii august, numărul celor înscrişi la Pilonul ÎI a atins 5,7 milioane de persoane, ale căror conturi individuale de pensii cumulează 1,9 miliarde de euro. Valoarea medie a unui cont activ pe Pilonul ÎI se ridică la 562 de euro. Împreună cu fondurile de pensii facultative (Pilonul III), sistemul de pensii private deţine active de două miliarde de euro. Potrivit lui Giurescu, în România, cota procentuală aplicată sumelor care se virează la sistemul de fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul ÎI), în prezent de 3,5%, este cea mai redusă din Europa. „Şi Macedonia are mai mult, respectiv 6%, în condiţiile în care a scăzut de la 18%“, a spus reprezentantul CSSPP. El a mai arătat că sumele virate în prezent la Pilonul II nu vor acoperi nevoile financiare pentru o bătrâneţe liniştită. „Cine crede asta se îmbată cu apă rece“, a spus Giurescu. Potrivit vicepreşedintelui CSSPP, proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private va fi trimis la Ministerul Muncii. „Sper ca până la finele anului să intre în dezbatere şi să fie aprobat de Parlament“, a afirmat Giurescu.

Preşedintele CNPAS: deficitul la bugetul pensiilor va fi de 13 mld. lei anul acesta

Ileana Ciutan, preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPAS), a declarat că, în prezent 5,7 milioane de persoane primesc pensii de la sistemul public pentru care contribuie doar 4,7 milioane de salariaţi, raportul fiind îngrijorător şi cauzând un deficit de 13 miliarde de lei la bugetul public de pensii. „Raportul dintre numărul celor care primesc pensii şi numărul celor care plătesc contribuţii este îngrijorător. Acest raport subunitar explică deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat. Deficitul la bugetul public de pensii a fost de 13 miliarde de lei în 2011 şi se menţine în 2012“, a spus oficialul în cadrul evenimentului organizat de Ziarul Financiar.
Deficitul ar putea fi eliminat în următorii cinci ani dacă numărul salariaţilor îl va depăşi pe cel al pensionarilor, a mai declarat preşedintele CNPAS, Ileana Ciutan. „Putem spune că deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat va fi eliminat în următorii cinci ani dacă numărul celor care contribuie la acest buget, salariaţii, îl va depăşi pe cel al pensionarilor, beneficiarii plăţilor. Totul depinde însă de evoluţia pieţei muncii, de oferta de pe această piaţă“, a declarat Ciutan, fără să prezinte şi alte detalii.