Cea mai mare exploatare de cupru din România şi una dintre cele mai mari din Europa, Cupru Min SA Abrud, a fost vizată de către patru companii în cadrul procesului de privatizare demarat de Ministerul Economiei. Potenţialii investitori sunt din Canada, Olanda, Australia şi Bulgaria.
Cele patru companii s-au înscris până vineri, 23 martie 2012, data limită impusă de Ministerul Economiei prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI). Este vorba despre OZ MINERALS LIMITED AUSTRALIA, DUNDEE HOLDING B.V. OLANDA, ROMAN COOPER CORP. CANADA şi ELLATZITE MED AD BULGARIA.
Verificarea şi analizarea documentelor se va până la data de 26 martie 2012, după care se va face publică lista companiilor acceptate să participe la licitaţie. Licitaţia va avea un preţ de porrnite de 263,28 milioane lei, respectiv 60 milioane euro.
Licitaţia a fost câştigată de compania canadiană Roman Copper în schimbul a peste 200 de milioane de euro.
Cupru Min, cu activităţi de extracţie la Roşia Poieni (judeţul Alba), are un capital social de 24,18 milioane de lei şi este controlată în totalitate de Ministerul Economiei. Exploatarea Roşia Poieni concentrează peste 60% din rezervele de cupru ale României. Zăcământul de cupru de la Roşia Poieni este estimat la 900.000 de tone (60 la sută din rezerva României de cupru), lucru care permite continuarea exploatării pe o perioadă de cel puţin 20 de ani. La Cupru Min Abrud lucrează 400 de muncitori.
Privatizarea Cupru Min a fost cerută de Fondul Monetar Internaţional. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, fostul acţionar majoritar al Cupru Min, a încercat să privatizeze compania de două ori, în 2008, fără succes. Potrivit datelor financiare ale Cupru Min compania a obţinut un profit de 18,8 milioane lei în 2010, de la pierderi de 17,9 milioane lei în 2009. Cupru Min are datorii de aproximativ 71 milioane lei.
Compania Roman Copper Corp, mai puţin cunoscută în domeniu, este controlată de Stephen G. Roman, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri canadieni din minerit. Potrivit Ziarului Financiar, în 2008, Stephen G. Roman a vândut firma Gold Eagle Mines cu suma de 1,5 miliarde de dolari către grupul Goldcorp.
Canadianul mai deţine o firmă din sectorul aurifer, Harte Gold, şi este membru în board-urile mai multor companii din sectorul energetic şi minier, cum ar fi Exall Energy Corporation, Silvermet, Gold Eagle Mines şi Global Atomic Fuels Corporation. El lucrează de peste 30 de ani în sectorul minier, iar în anii '80 a lucrat la modernizarea Forţelor Armate Canadiene, în calitate de consilier al ministrului apărării naţionale.
(1).jpg)
.jpg)
