Mirosul de pâine proaspăt prăjită este un coşmar pentru majoritatea persoanelor care ţin cură de slăbire. Produsele de brutărie şi celelalte alimente bogate în carbohidraţi sunt însă cu adevărat periculoase pentru siluetă? Specialiştii cotidianului german “Bild” răspund la cele mai importante întrebări despre rolul carbohidraţilor în alimentaţia noastră.
Carbohidraţii ar trebui să ofere 40 până la 60% din necesarul zilnic de energie. Nu există o regulă generală pentru toată lumea. “Porţia” ideală diferă de la o persoană la alta.
De fapt, este vorba despre raportul dintre energia pe care o primeşte corpul şi energia pe care o consumă. Trebuie să fim atenţi în primul rând la băuturile foarte dulci, deci bogate în carbohidraţi.
Cele mai recente studii arată că, în cele mai multe cazuri, consumul ridicat de limonadă îndulcită cu zahăr în rândul copiilor şi al adolescenţilor stă la originea obezităţii. Unii copii îşi asigură până la 30 % din necesarul de calorii din acest tip de băuturi.
Consumul de carbohidraţi eliberează în corp hormonul numit insulină. Acest fenomen poate declanşa senzaţia de foame. Însă există mai multe tipuri de carbohidraţi.
Unii sunt asimilaţi imediat de organism, deci trec foarte repede prin stomac. Senzaţia de saţietate nu durează prea mult. Din această cauză, nivelul zahărului din sânge oscilează foarte mult. Fireşte, nimeni nu consumă doar carbohidraţi.
În combinaţie cu alte ingrediente, precum grăsimile, proteinele sau fibrele, problema saturării devine mai complicată. Carbohidraţii complecşi, bogaţi în fibre, au chiar o acţiune protectoare împotriva obezităţii. Corpul are nevoie de mai mult timp pentru digestie. De asemenea, trecerea prin stomac durează mai mult.
Alimentele bogate în carbohidraţi sunt cartofii, legumele, orezul, pastele şi produsele de brutărie. Cerealele integrale conţin carbohidraţi buni, bogaţi în fibre. Anumite legume oferă o cantitate considerabilă de zahăr.
.jpg)
