Mortalitatea prin cancer pulmonar - boală despre care 98,3% dintre adulţii români ştiu că este provocată de fumat - aproape s-a triplat în 25 de ani în ţara noastră, se arată într-un comunicat al Institutului ''Marius Nasta''

Potrivit sursei citate, în 1963, rata mortalităţii prin cancer pulmonar la bărbaţi, exprimată la 100.000 locuitori, era de 25,6, iar în 2009 ajunsese la 74,6. Nici femeile nu stau mai bine, evoluţia ratei mortalităţii prin cancer pulmonar.

Pe baza studiilor ştiinţifice de evaluare, inclusiv a cost-eficienţei, Organizaţia Mondială a Sănătăţii propune statelor o strategie în 6 puncte, numită sugestiv MPOWER: Monitorizare, Protecţie (împotriva fumului de tutun), Oferire de ajutor (pentru renunţarea la fumat), Avertizare (prin inscripţionarea pachetelor de tutun), Interzicerea publicităţii şi sponsorizării, Creşterea taxelor.

Fumatul este o boală şi, tocmai din acest motiv, mulţi oameni nu reuşesc să renunţe la ţigări singuri, sau o fac cu mare greutate şi suferinţă. Pentru acei fumători care îşi doresc din tot sufletul să renunţe la dependenţa de fumat, dar realizează că nu pot singuri sau au un număr mare de recidive, există ajutor medical de specialitate.

Ministerul Sănătăţii, cu sprijinul Institutului ''Marius Nasta'', derulează de 5 ani Programul Naţional Stop Fumat care include: consiliere privind renunţarea la fumat, linia telefonică cu apel gratuit (cunoscută sub numele de Tel Verde) şi accesul la medicamente gratuite.

Toate cadrele medicale incluse în program cred în eficienţa programului şi se implică cu tot sufletul în efortul tratării pacienţilor dependenţi de fumat. Pentru a intra în program, pacienţii trebuie doar să sune la Tel Verde: 0800 878 673 (apelabil gratuit doar din Romtelecom) sau la 021 3356920 sau să acceseze pagina de internet a programului (www.stopfumat.eu) pentru a afla unde se află cel mai apropiat medic specialist. De câteva luni, programul are şi prezenţă pe Facebook.

Una dintre principalele ţinte ale acţiunilor de combatere a consumului de tutun o reprezintă copiii şi adolescenţii.

Cei care îşi doresc ca, în principal copiii să nu se apuce de fumat şi să nu devină dependenţi de această boală cronică, pot căuta soluţii în motivele pentru care aceştia sunt atraşi de tutun.

Familia în care unul sau ambii părinţi fumează este primul contact al copilului cu drogul. S-a demonstrat de mult timp că, în cazul copiilor care trăiesc în familii în care nu se fumează, probabilitatea începerii fumatului scade cu aproximativ 75%.

Un studiu efectuat pe o durată de 3 ani arată că părinţii care continuă să fumeze, însă în afara casei, descurajează copiii în iniţierea fumatului. Mai mult, chiar dacă adolescentul a început deja să fumeze, faptul că nu îi este permis să fumeze în casă îi dublează acestuia şansele de renunţare la fumat.

În ultimi 10 ani, românii au trecut printr-o transformare pozitivă. Studiul GATS, realizat de Ministerul Sănătăţii, sub îndrumarea metodologică a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, arată că, în 2011, mai puţini români fumau zilnic şi, fapt îmbucurător, mai puţini fumau acasă.

Dacă în 2003, 50% dintre adulţii cu vârsta între 15 şi 60 de ani declarau că au fost expuşi acasă fumului de ţigară în ultima săptămână, în 2011 procentul a scăzut la 35,4%.

O explicaţie este şi scăderea numărului total de adulţi fumători. Totodată, mass-media, prin acţiunile de informare, a jucat un rol important: dacă în 2003 doar 65,6% dintre adulţi menţionau că au văzut emisiuni despre efectele negative ale fumatului, în 2011, procentul lor a crescut la 83,6%.