Marţi, 23 iulie 2019 - 2:18:46
Echipa Ştiri Actuale
Români din toate țările, uniți-vă!

Cabinet stomatologic Ploiesti, Dentist Ploiesti - Stomatologie

Din 2009, până în prezent, aproape 50.000 de fete minore au devenit mame


30 august 2012

minoreAproape 50.000 de minore au devenit mame în perioada ianuarie 2009 - iunie 2012 şi, chiar dacă unele aveau doar 10 ani când au rămas însărcinate, niciun sfert dintre cazuri nu sunt semnalate direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC).

Din datele centralizate de Ministerul Sănătăţii, 47.295 de minore au rămas însărcinate şi au născut în perioada 2009 - 2011. Cel mai mare număr de mame minore a fost înregistrat, potrivit sursei citate, în 2009, când au născut 17.219 feţe, 12 dintre ele având 12 ani, 124 - 13 ani, iar 622 - 14 ani.

În 2010, numărul minorelor care au devenit mame a scăzut uşor, ajungând la 15.586. În acelaşi an, au născut trei minore de 11 ani, 20 de 12 ani, 124 de 13 ani, 586 de 14 ani, 1.570 de 15 ani, 3.073 de 16 ani, 4.514 de 17 ani, iar 5.678 erau minore în momentul în care au rămas însărcinate şi au ajuns majore până la naştere.

În 2011, a fost raportat un număr de 9.424 copii care aveau mame cu vârsta sub 18 ani şi 5.066 cu mame de 18 ani.

Un raport al Agenţiei Naţionale pentru Plăti şi Inspecţie Sociale, instituţie aflată în subordinea Ministerului Muncii, arată că, la nivelul DGASPC, la nivel naţional, în 2009, 2010 şi 2011au fost înregistrate doar 4.213 de astfel de cazuri.

"Din aceste date statistice, observăm că direcţiile de asistenţă socială şi protecţia copilului au fost sesizate de către unităţile sanitare doar în jur de 24 la sută din cazuri", se arată în raportul realizat în urma verificării modului de implicare şi colaborare a instituţiilor abilitate în soluţionarea cazurilor de abuz sexual asupra copiilor şi în calitatea serviciilor oferite acestora.

Cele mai multe mame minore, din mediul rural

Inspectorii sociali au constatat că serviciile de care au beneficiat mamele/gravidele minore au fost: consiliere (141 cazuri), centre maternale (168), centre de primire în regim de urgenţă (87) şi alte servicii (monitorizare gravide cu potenţial de abandon, acompaniere specializată pentru mama şi copilul supuşi violenţei domestice - 3.817).

Din raportul citat, rezultă şi că gravidele/mamele minore provin în special din zonele rurale, cu un nivel scăzut de educaţie, inclusiv în ceea ce priveşte educaţia sexuală şi contraceptiva, iar peste 60 la sută dintre copiii născuţi de acestea au fost recunoscuţi de către tati.

De asemenea, în peste 70 la sută dintre aceste cazuri, s-a reuşit integrarea copiilor, împreună cu mamele lor, în familie şi în comunitatea de provenienţă.

"În ceea ce priveşte datele existente în dosarele din cadrul DGASPC, a reieşit faptul că doar 22 de cazuri au fost raportate că «abuz sexual», restul de 4.191 fiind raportate că «relaţii liber consimţite» ", se mai arăta în raport.

Nivelul de educaţie/şcolarizare al mamelor minore este un alt indicator care a fost investigat de către inspectorii sociali şi, din cele 4.213 de mame minore înregistrate la DGASPC, 931 erau nescolarizate, 942 absolviseră doar învăţământul primar, 1.862 erau în învăţământul general, iar 478 - în cel liceal.

Direcţia pentru Protecţia Copilului din Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a precizat, într-un răspuns solicitat de agenţia MEDIAFAX, că din datele centralizate, la nivel naţional, de la Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din judeţe/sectoare ale municipiului Bucureşti, în perioada ianuarie - iunie 2012 au fost înregistrate 1.461 de mame minore, 37 având între 10 şi 13 ani, iar 1.424 - între 14 şi 17 ani.

Potrivit sursei citate, în 30 iunie 2012, în evidenţele DGASPC erau şi 278 de minore însărcinate, nouă fiind în categoria de vârsta 10 - 13 ani şi 269 în categoria de vârsta 14 - 17 ani.

Psihologul Daniela Gheorghe, specializat pe problematica minorilor, a explicat că aspectul cel mai important legat de minorele care devin mame este acela al "maturizării precoce, al schimbării de roluri într-un timp extrem de scurt".

"Primul şi poate cel mai grav factor al sarcinilor la vârsta adolescenţei este neinformarea sau proastă informare. Nu există o singură vina atunci când vorbim de proastă informare sau de lipsa informării corecte asupra sexualităţii şi a sexului, ci există o responsabilitate colectivă, a întregii societăţi: familie, şcoală, mass-media. (...) Un copil care ştie o serie de lucruri importante despre sex şi sexualitate nu va fi mai dornic de a face sex, ci dimpotrivă va măsura cu multă atenţie acest pas", susţine psihologul.

Peste 116.000 de mame minore au nevoie de consiliere psihologică

Daniela Gheorghe mai spune că nici corpul fizic, şi nici cel emoţional nu sunt pregătite pentre un astfel de proces şi, în plus, minorele sunt afectate şi de reacţia familiei, părinţii văzându-şi spulberate visele legate de viitorul copilului şi, de multe ori, fiind incapabili să facă faţă unei asemenea veşti.

"Astfel, în loc să o susţină, o acuză, o pedepsesc, o bat, o alungă de acasă etc. Viitoarea mama adolescenta se afla într-un dublu conflict: cu sine, cu temerile proprii legate de viitor şi cu persoanele apropiate, fiind nevoită să facă faţă reproşurilor, mustrărilor, supărării acestora. (...) Întreaga viaţă a fetiţei se schimbă. Unele abandonează şcoală, altele se abandonează pe ele însele şi implicit şi copilul născut", explica psihologul.

De altfel, acest lucru este confirmat şi de numărul de mame minore care sună la Telefonul Copilului (116.111) şi au nevoie de consiliere psihologică.

Potrivit Asociaţiei "Telefonul Copilului", din 2009 şi până în prezent, au fost înregistrate 1.111 de cazuri de mame minore, 792 dintre ele necesitând consiliere psihologică.

"Consilierea psihologică se referă la depresie şi tulburări de comportament, frică şi anxietate, excludere şi dificultate în relaţionare, criză de identitate", a declarat directorul executiv de la Asociaţia "Telefonul Copilului", Cătălina Florea.

Printre principalele cauze care duc la acest fenomen, organizaţia neguvernamentală a identificat mediul socio-economic foarte sărac (în 42,13 la sută dintre cazuri), plecarea părinţilor în străinătate (26,54 la sută), familie cu mulţi copii (12,11 la sută), familie monoparentală (10,04 la sută) şi lipsa informaţiilor (9,18 la sută).

Categoriile de vârsta cel mai des întâlnite în rândul mamelor minore sunt 13 - 15 ani (52,34 la sută), 16 - 17 ani (40,52 la sută) şi 10 - 12 ani (7,14 la sută), potrivit celor de la "Telefonul Copilului".

Pe de altă parte, psihologul Daniela Gheorghe atrage atenţia şi asupra faptului că, de cele mai multe ori, în astfel de cazuri nu se vorbeşte aproape deloc despre rolul tatălui.

"Din păcate, de cele mai multe ori, el este ferit de orice responsabilitate. Este un alt efect al unei societăţi bolnave. Este foarte important de ştiut că băiatul trece prin aceleaşi etape ca şi faţa, ca şi el în mod normal trece prin perioada culpabilităţii, apoi a abandonului şi a expresiilor sexualităţii. Deşi mulţi spun «El nu are nicio treabă!», este greşit. Ignorarea trăirilor acestuia nu înseamnă lipsa efectelor. Şi băiatul crede că el nu are nicio treabă, dar la vârsta adultă are probleme de integrare, poate avea probleme de dezvoltare sexuală sau alte consecinţe cauzate tocmai de inhibarea unor trăiri, emoţii, sentimente", mai spune Daniela Gheorghe.

În opinia psihologului, soluţiile ar fi conştientizarea importanţei educaţiei sexuale în şcoli, sprijinirea şi informarea părinţilor.

Pe de altă parte, inspectorii sociali au propus realizarea unei baze de date la nivel naţional privind mamele minore, care să fie administrată de către Ministerul Muncii, prin direcţia de specialitate care, în prezent, nu deţine date decât cu privire la minorele/gravidele pentru care DGASPC acorda servicii specializate.


Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Google Plus
Share on Linkedin
rating
(59 vizualizări)
Dacă v-a plăcut acest articol, daţi-ne un like:

Adăugaţi un comentariu:
Folosind un cont de facebook:
sau folosind formularul următor:
Nume:

Email:

Comentariul:

Cod siguranţă:
Codul de securitate



Servicii medicale de calitate la standarde europene

Din aceeaşi categorie:



















































































Ştiri Actuale on Linkedin
Ştiri Actuale on Twitter
 on Google Plus
Ştiri Actuale on Facebook


servicii complete deratizare,dezinsectie,dezinfectie

































ISSN–L 2344 – 3006, ISSN 2344 – 3006
Actualizat la 22 iulie 2019
Autentificare
stiriactuale.ro