Sfântul Ioan Botezătorul a fost mărturisit de Hristos că este mai presus decât toţi cei născuţi din femeie şi mai mult decât prorocii. Acesta este cel care mai înainte a săltat în pântecele maicii sale şi a propovăduit pe Hristos şi celor de pe pământ şi celor din Iad. A fost fecior al lui Zaharia arhiereul şi al Elisabetei, născut fiind din făgăduinţa îngerului Gavriil; i s-a tăiat cinstitul cap de Irod Antipa, pentru împreunarea fără de lege cu Irodiada.
Acesta, care din pântece era îmbrăcat cu sfinţenie şi avea în sine sălăşluită curăţia, a iubit înţelepciunea, nu s-a îngrijit de hrană, ci, depărtat de toată amestecătura şi vorba omenească, a locuit în pustie ca în cer. A petrecut cu fiarele, acoperit cu păr de cămilă şi încins cu brâu de curea, iar hrana lui era ca a păsărilor. Pururea cugeta în Legea Lui Dumnezeu, a trecut peste hotarele firii şi a botezat pe Hristos cel neîntinat şi mai presus decât toată firea.
Irod, cel lipsit de minte şi neastâmpărat şi-a luat femeie pe soţa fratelui său Filip. Pentru aceasta, prorocul din dumnezeiască râvnă şi întemeindu-se cu armele adevărului, a zis către tiran: „Nu-ţi este iertat a ţine pe femeia lui Filip fratele tău”. Din cauza aceasta a pornit împotriva sa pe acea femeie turbată şi pe îndrăgitorul său, care l-a băgat pe Sfântul proroc în temniţă. Făcându-se veselie pentru ziua naşterii lui Irod şi pornind băutură multă, împletită cu dragoste desfrânată spre nebunie şi tulburare, a venit şi fata Irodiadei şi a jucat înaintea împăratului. Ca plată pentru necinstitul ei joc i s-a dat moartea Prorocului şi capul Sfântului a fost tăiat în temniţă şi adus, pe o tipsie, Salomeei, iar ea l-a dus mamei sale.
Aşa s-a sfârşit muceniceşte Sfântul Ioan Botezătorul, la porunca unui împărat împătimit şi a unei femei nelegiuite, apărând legea Lui Dumnezeu şi învrednicindu-se de multe cununi, ca un vieţuitor în pustie, ca un învăţător şi propovăduitor al pocăinţei, ca un proroc, ca un Înaintemergător şi Botezător şi ca un mucenic.