Unităţile administrativ teritoriale vor putea arbora steagurile proprii doar la sediile primăriilor, consiliilor judeţene şi instituţiilor subordonate, dar numai împreună cu drapelul României şi al UE, conform unui proiect de lege publicat, vineri, pentru tansparenţă decizională, de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP).
Potrivit proiectui de lege, unităţile administrativ teritoriale vor putea arbora steagurile proprii doar la sediile primăriilor, consillilor judeţene, precum şi la instituţiile publice aflate sub autoritatea, în subordinea, în coordonarea acestora şi numai împreună cu drapelul României şi drapelul Uniunii Europene, notează Mediafax.
Proiectul de lege privind „stabilirea metodologiei de aprobare, arborare şi folosire a steagurilor unităţilor administrativ teritoriale” prevede că steagurile proprii pot fi folosite cu prilejul unor manifestări de interes local, precum şi în cadrul acţiunilor protocolare sau festive, în anumite condiţii.
Astfel, forma şi dimensiunile steagurilor proprii trebuie să fie cele stabilite pentru drapelul României, iar administraţiile locale pot supune aprobării proiectul de steag numai în cazul în care au stemă proprie aprobată conform legii.
Culoarea şi alte elemente distinctive care constituie în ansamblul lor steagul vor fi supuse dezbaterii publice şi consultării locuitorilor, în vederea stabilirii celei mai reprezentative variante şi în concordanţă cu stema proprie aprobată.
Hotărârea autorităţilor locale va fi transmisă, ulterior, spre avizare, împreună cu un memoriu justificativ, Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, care va emite un aviz consultativ.
Ulterior, proiectul de steag se va transmite MDRAP, care va elabora proiectul de hotărâre şi îl va supune spre aprobare Guvernului.
Proiectul de lege al MDRAP mai prevede că la intrarea principală în instituţiile menţionate se pot arbora cel mult două steaguri proprii, dar în acest caz numai însoţite de câte două ale României şi două ale UE, „aşezate în ordine de la stânga la dreapta cum priveşti drapelele şi steagurile din faţă”.
„Drapelele şi steagurile vor încadra cele două steme, respectiv stema României şi stema proprie a unităţii administrativ teritoriale aprobată în condiţiile legii. În toate cazurile, stema României va fi aşezată în stânga stemei unităţii administrativ teritoriale, privind stemele din faţă”, se precizează în proiect.
În zilele de doliu naţional, administraţile locale vor avea obligaţia arborării steagurilor în bernă împreună cu drapelul României şi al UE.
Dacă va fi adoptat proiectul de lege, pe steagurile proprii nu pot fi reproduse decât stema unităţilor administrativ teritoriale aprobată conform legii şi/sau denumirea unităţii administrativ teritoriale în formatul comună/oraş/municipiu, după caz, judeţul, România.
„În unităţile administrativ teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20 la sută din numărul locuitorilor, denumirea va fi trecută şi în limba minorităţilor naţionale respective", se precizează în text.
La dispoziţii finale, se arată că "atingerile de orice fel aduse steagurilor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor şi împiedicarea folosirii acestora atrag raspunderea civilă, administrativă sau penală, după caz, a persoanelor vinovate potrivit legii”.
În caz de adoptare, nerespectarea prevederilor legii ar constiui contravenţie şi s-ar sancţiona cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 de lei, împuterniciţi în constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor fiind prefecţii.
În expunerea de motive care însoţeşte proiectul se arată că în momentul de faţă nu există „un act cu caracter normativ care să stabilească posibilitatea aprobării ca şi însemn a steagului, precum şi metodologia de elaborare şi de folosire a steagului unităţii administrativ-teritoriale, în vederea sublinierii şi reliefării specificului tradiţiilor şi identităţii locale, precum şi evitarea unor situaţii interpretative la nivel local”.
