Casele judeţene de sănătate se vor transforma în case regionale de sănătate, apoi în case mutuale, unde asiguraţii vor putea deveni membri fondatori. Este una dintre prevederile cuprinse în proiectul noii Legi a Sănătăţii, aflată în acest moment în dezbatere publică.
„Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se va transforma într-o autoritate de reglementare care va trebui să gestioneze fondurile venite de la bugetul de stat, dar şi programele naţionale de sănătate. Asiguraţii care vor deveni membri fondatori ai caselor mutuale vor putea alege conducerea acesteia, membrii consiliilor de administraţie şi vor putea participa la luarea tuturor deciziilor acestor case de asigurări mutuale “, a declarat ieri, la Braşov, secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii, Alexandru Rafila. Alături de aceste 12 case mutuale vor putea fi înfiinţate şi case private de asigurări de sănătate, care vor gestiona pachetele facultative de asigurări.
Pachet de servicii sociale
Potrivit noii legi, asiguraţii vor putea beneficia de patru pachete de servicii, trei dintre ele gestionate de casele mutuale de asigurări de sănătate, în timp ce al patrulea va fi pachetul facultativ, care va fi oferit de casele private de asigurări de sănătate. Pacienţii vor avea la dispoziţie pachetul minimal de servicii care le va asigura accesul la serviciile de urgenţă, dar şi servicii de prevenire şi tratament în cazul bolilor cu risc epidemiologic (gripă pandemică, rabie, HIV, TBC, boli infecţioase). Al doilea pachet va fi cel de bază, care va acoperi riscurile majore, tratamentele scumpe, procedurile scumpe. Nu vor mai fi decontate servicii pentru boli comune, precum răcelile, iar pachetul va fi definit în baza riscului de boală care se doreşte a fi asigurat. Al treilea pachet de servicii va fi cel social, de care vor beneficia persoanele care nu au posibilitatea de a plăti asigurările de sănătate şi cărora bugetul le va suporta costurile asigurărilor. „În prezent, pentru categoriile scutite la plată nu plăteşte nimeni. În viitor, aceste costuri vor trebui să fie acoperite din bugetul de stat sau de către aceste persoane “, a mai spus Rafila, din aceste categorii de persoane făcând parte şi beneficiarii legilor speciale (veterani de război, foşti deţinuţi politic etc.). Ultimul pachet va fi cel facultativ, care va cuprinde alte servicii medicale, neincluse în celelalte pachete, inclusiv pentru cei care vor dori condiţii mai bune în spital sau alte servicii medicale de calitate deosebită.
Spitalele de stat vor oferi şi servicii private
O modificare importantă pe care o aduce nouă lege se referă la reorganizarea spitalelor. „Prin acest proiect dorim să schimbăm statutul spitalelor, pentru ca acestea să nu mai fie considerate unităţi bugetare, ci să devină entităţi de sine stătătoare care să ofere managerului posibilitatea de a decide în ceea ce priveşte politica de personal, serviciile oferite sau politica bugetară a spitalului. Sperăm că aşa, în timp, să se rezolve şi deficitul de personal din spitalele publice din România “, a spus secretarul de stat. Spitalele vor putea oferi servicii medicale atât în regim public, cât şi servicii private. „Vrem să le oferim românilor dispuşi să plătească servicii similare cu cele oferite în străinătate. Spitalele vor putea decide dacă vor încheia contracte cu medici specialişti care lucrează în sistem privat “, a mai spus Rafila. Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, Marius Neculoiu, a atras atenţia că legea trebuie aibă prevederi care să nu conducă la o polarizare a sistemului sanitar. „Va trebui să fim foarte atenţi să nu polarizăm aceste servicii medicale, să nu se poată că cei bogaţi să aibă casele lor de asigurare private, în timp ce cei mulţi să rămână arondaţi la casele publice de sănătate “, a spus Neculoiu.
Organizaţiile de pacienţi vor să fie consultate
Sala Europa a Hotelului „Aro Palace “a găzduit, ieri, una din cele 14 dezbateri publice pe care Ministerul Sănătăţii le va organiza în ţară pe marginea proiectului Legii Sănătăţii, pe care ministerul doreşte să îl trimită în Parlament la începutul lunii septembrie. La dezbatere au participat reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică, Casei de Asigurări de Sănătate, ai spitalelor, medici, reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale ale medicilor, asociaţilor farmaciştilor, ai asociaţiilor pacienţilor, dar şi ai organizaţiilor de pensionari din judeţul Braşov, şi din judeţele învecinate. Prezent la dezbatere, Cezar Irimia, reprezentantul Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, a cerut ministerului ca toate organizaţiile de pacienţi să fie consultate înainte de finalizarea proiectului. O sugestie considerată utilă a venit din partea organizaţiilor profesionale ale farmaciştilor, care au cerut ca în lege să fie introdus un articol ce să interzică crearea de holdinguri care să cuprindă atât cabinete medicale, cât şi farmacii, lucru considerat de farmacişti o încălcare a regulilor concurenţei.