Duminică, 25 iulie 2021 - 3:06:25
Echipa Ştiri Actuale
Români din toate țările, uniți-vă!

Cabinet stomatologic Ploiesti, Dentist Ploiesti - Stomatologie

Muzeul Naţional de Artă a fost ”atacat”, punctual, în camera cu cele mai valoroase tablouri, în 1989


28 august 2017

Nici astăzi nu se cunoaşte cu exactitate numărul tablourilor distruse la Palatul Regal, actualul Muzeu Naţional de Artă al României, de incendiul declanşat în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Se crede că au fost în jur de 40. Interesant este că incendiul a fost deosebit de puternic, adică a topit şi metalul, doar în sala cu lucrările cele mai valoroase.

Cert este că sinistrul a pornit dintr-o cameră lipită de laboratorul de restaurare pictură în ulei, unde erau depozitate circa 40 de lucrări. Laboratorul, situat pe latura dreaptă a palatului dinspre strada Ştirbei Vodă, a ars parţial, obiectele întâlnite de flăcări topindu-se pur şi simplu. Iar camera cu tablouri aşezate pe rasteluri era scrum. Potrivit angajaţilor de atunci, distrugerile au fost cauzate de proiectile cu napalm, asta şi din cauza violenţei focului.

Au dispărut toate lucrările din depozit

„Nu se mai înţelegea nimic din superba pendulă din laborator, iar o masă imensă din lemn masiv, acoperită cu o placă de marmură s-a topit fix pe jumătate, partea care a fost suspusă unui foc intens, dar de scurtă durată. Bisturiul folosit de noi era topit, dulapul la fel. Însă reţineţi că numai obiectele care se aflau lipite de peretele camerei care depozita tablourile era ars şi mobila sprijinită de el. Restul era intact, de aceea cred că s-a folosit, punctual, de către cineva care avea informaţii despre obiectele din acel laborator, napalm sau o substanţă care a provocat un incendiu deosebit de violent“, ne-a spus Simona Popescu, fost restaurator al muzeului.

Sinistrul incendiu a fost descoperit de muzeografi a doua zi, pe 23 decembrie ’89, chemaţi de urgenţă de fostul director, Alexandru Cebuc. Foştii angajaţi îşi amintesc că: „Era plin de soldaţi, unii dintre ei încercând să mute din lucrările de artă afectate de gloanţe sau de arsuri. Însă în depozit, unde existau lucrări importante nu am mai găsit nimic, decât cenuşă, un munte de cenuşă. Singurele lucrări care au fost apoi restaurate se aflau în atelier“, îşi aminteşte şi restauratorul Ioan Popa.

„Nu avem plângere că le-a dispărut la revoluţie tablouri”

În centrul Palatului Regal, pe unde este acum intrarea principală în muzeu, se afla Consiliul de Miniştri, care ocupa cam o jumătate din clădire. Imaginile cunoscute de public, cu muzeul ars, sunt realizate în special în zona centrală a clădirii, iar acolo nu erau obiecte de valoare. Din Galeria de Artă Universală a Muzeului Naţional de Artă lucrările atinse de gloanţe au fost recuperate, însă nu cele din sala arsă de lângă atelierul de restaurare. Erau lucrări de Samuel Mützner, Iosif Iser, Nicolae Grigorescu, dar şi artă străină, cum ar fi Cranach sau un Rafael şi celebrul său tablou cu Madonna Nerucci despre care se spune că ar fi ars sau a dispărut în incendiu.

Dubiile sunt legate de poveştiile care au apărut după Revoluţie, speculându-se că de fapt focul ar fi fost pus special pentru a se sustrage tabloul sau că în zona incendiată mişunau securişti, oricum, oameni în civil, care ar fi căutat pictura lui Rafael. În urmă cu câţiva ani, generalul Dan Voinea afirma într-un interviu că, la repezeală, tablourile au fost mutate şi depuse la subsolul clădirii şi că: „Nu avem o plângere de la administraţia Muzeului de Artă al României că le-a dispărut la Revoluţie tablouri sau că au fost distruse“.

Tabloul lui Aman  nu s-a mai găsit niciodată

Nu s-a lămurit nici până astăzi dacă, de pildă, un autoportret mare al lui Aman, de circa 1/1,8 m a fost distrus sau a fost furat. „Nu s-a mai găsit niciodată“, ne explică restauratorul Ioan Popa, care în anii următori s-a deplasat în Italia cu tablouri ce au fost restaurate. Experţii muzeului tind să creadă că lucrarea lui Aman mai degrabă a dispărut, decât să fi fost distrusă în incendiu. Majoritatea lucrărilor salvate şi restaurate, aparţineau Galeriei de Artă Naţională şi au fost „vindecate“ în Italia, în SUA şi în Olanda. Fiecare lucrare a fost însoţită de specialişti români, care au răspuns de obiecte.

În Olanda au fost restaurate patru tablouri, printre care un Van Hamessen, un Rembrandt sau un Van Eyckcare.

Spre deosebire de responsabilităţile asumate de experţi, Ministerul Culturii post decembrist încerca să se spele pe mâini, îşi aminteşte tot Ioan Popa. „Îmi cereau să semnez un act în care se specifica că lucrările incendiate au fost distruse din vina directorilor de atunci. Evident că nu am semnat aşa ceva“, spune ferm Popa. De altfel, nici în ziua de astăzi nu se ştie să existe vreun raport sau vreun act prin care să se arate exact ce lucrări aflate în muzeu sau în depozitul atelierului de restaurare au dispărut sau au ars.

Abia după 17 ani, în 2007, lucrările restaurate au revenit la muzeu şi au fost expuse în Galeria de Artă Europeană.


Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Google Plus
Share on Linkedin
rating  rating  rating  rating  rating
(675 vizualizări)
Dacă v-a plăcut acest articol, daţi-ne un like:

Adăugaţi un comentariu:
Folosind un cont de facebook:
sau folosind formularul următor:
Nume:

Email:

Comentariul:

Cod siguranţă:
Codul de securitate



Din aceeaşi categorie:










Clinica Roua









































































Ştiri Actuale on Linkedin
Ştiri Actuale on Twitter
 on Google Plus
Ştiri Actuale on Facebook


































ISSN–L 2344 – 3006, ISSN 2344 – 3006
Actualizat la 24 iulie 2021
Autentificare
stiriactuale.ro