Majoritatea turiştilor care merg la Sinaia vizitează, de regulă, numai Castelul Peleş, fără să mai facă câţiva paşi, pe acelaşi domeniu regal, unde se află Castelul Pelişor, un palat de dimensiuni mai mici, dar cu nimic mai prejos ca “fratele” mai mare. Acest castel, ridicat între 1899 şi 1902 de arhitectul ceh Karel Liman şi decorat de artistul vienez Bernhardt Ludwig, a devenit, începând cu anul 1903, reşedinţa de vară a principilor moştenitori ai României.

Pelişorul fost construit din dorinţa regelui Carol I, ca reşedinţă a principilor moştenitori Ferdinand şi Maria. Mobilierul şi decoraţiunile interioare, realizate în bună măsură de către Bernhard Ludwig, indică un spaţiu rezidenţial (holl, cabinete de lucru, capela, "camera de aur"), tributar inovaţiilor mişcărilor artistice de la începutul secolului al XX-lea.

Pelişor are sub 100 de încăperi, faţă de Castelul Peleş cu 160 de încăperi. Întregul palat a fost decorat pentru a fi o reşedinţă princiară şi poartă amprenta personalităţi puternice a Reginei Maria, regina cu ochi albaştri a României, deoareece ea, Regina-artistă, cum a fost supranumită, este cea care alege stilul “art nouveau”, îmbinat cu stilurile “bizantine” şi “celtice”.

Holul de onoare este lambrisat cu lemn de stejar. Dormitorul de aur este decorat după planurile şi desenele Reginei cu mobilă sculptată în lemn de tei aurit. Tot după planurile Reginei a fost decorat şi biroul ei, iar pereţii Camerei de aur sunt decoraţi cu frunze de ciulini, motiv drag reginei, întrucât era emblema Scoţiei, locul ei natal. Aici au crescut şi copiii lor: Carol (viitorul rege Carol al II-lea), Mărioara (regina Iugoslaviei), Elisabeta (regina Greciei) şi Nicolae.

Principalele săli sunt:

Holul de onoare, rafinat prin simplitate, lambrisat cu casetoane din lemn de stejar. Remarcabil se dovedeşte luminatorul împodobit cu vitralii, element de arhitectură specific artei anilor 1900.

Biroul regelui Ferdinand impune prin solemnitate. Din garnitura mobilierului în stilul neorenaşterii germane se detaşează biroul din lemn de nuc, placat cu trei panouri sculptate, care înfăţişează castelele Peleş, Pelişor şi Foişor.

Capela integrată apartamentului reginei Maria se află într-un spaţiu placat cu marmură de Ruschiţa, accesibil printr-o arcadă cu coloane, aurită, ce poartă o inscripţie emblematică. Nota de reculegere conferă vitraliile decorate cu antrelacuri ce filtrează o lumină fascinantă.

Dormitorul (Camera) de aur este mobilat cu piese realizate la 1909 în Atelierele de Arte şi Meserii de la Sinaia (şcoală înfiinţată de Rege), după planurile şi desenele Reginei. Sculptate în lemn de tei, aurite, ele poartă în decoraţie antrelacul de inspiraţie celtică şi elementul zoomorf bizantin, interpretat în maniera Artei 1900.

Biroul reginei Maria, amplasat într-un interior împodobit cu coloane brâncoveneşti şi un cămin specific interioarelor româneşti, cuprinde un mobilier conceput de Regină. Scaunele şi masa pentru corespondenţă sunt decorate cu simbolurile Mariei, respectiv crinul şi crucea gamată.

Camera de aur, încăperea pivot a palatului, este insolită ca decoraţie. Pereţii din stuc aurit poartă frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema oraşului Nancy, capitala Art-Nouveau-lui, dar şi legat de Scoţia, locul natal al Mariei. Mobilierul decorat cu elemente celtice şi bizantine este pus în valoare şi de luminatorul cu forma unei cruci celtice de pe plafon.

Castelul Pelişor deţine o valoroasă colecţie de artă decorativă aparţinând Art-Nouveau-ului, printre care lucrări ale unor artişti ca E. Galle, fraţii Daum, J. Hoffmann, L.C. Tiffany, Gurschner etc. O menţiune specială merită manuscrisul - pergament pictat realizat de Maria şi dăruit lui Ferdinand în 1906. Arta plastică poate fi grupată sub genericul "Tinerimea artistică", mişcare patronată de regină, care reunea artişti români aflaţi la începutul carierei.

La Castelul Pelişor se află şi alte lucrări ale Reginei Maria, în afară de manuscrisul menţionat anterior, ca de exemplu câteva acuarele reprezentând crini.