Printr-un proiect major, ICR New York susţine noua prezentare a operelor lui Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa-Peştişani, jud. Gorj – d. 16 martie 1957, Paris), la The Solomon R. Guggenheim Museum – New York (www.guggenheim.org).
Pe parcursul a aproape un an, în perioada 17 martie 2017 – 3 ianuarie 2018, prestigiosul muzeu american, a cărui clădire finală a fost proiectată de celebrul arhitect Frank Lloyd Wright (şi inaugurată în 1959), va face o importantă prezentare a operelor lui Brâncuşi pe care le deţine – aflate actualmente în depozite şi inaccesibile publicului -, printr-o nouă aranjare a colecţiei permanente.
În această nouă expoziţie, vor figura opt dintre sculpturile revoluţionare ale lui Brâncuşi, executate în lemn şi marmură: Vrăjitoarea, 1916-1924; Regele Regilor, cca. 1938; Muza, 1912; Adam şi Eva , 1921;Miracolul (Foca(I), 1930-32;Ţestoasa zburătoare, 1940-45; Câine de pază, 1916, Soclu de stejar, 1920.
De asemenea, prezentarea va include o serie de fotografii ale atelierului lui Brâncuşi, din Paris, şi ale operelor sale in situ, realizate de Man Ray, Edward Steichen, Wayne F. Miller şi de Brâncuşi însuşi.
În primele decenii ale secolului XX, Brâncuşi a creat un corpus de lucrări inovatoare, prin care a schimbat traiectoria sculpturii moderne. Pe parcursul acestei perioade, Brâncuşi a trăit şi a lucrat la Paris, pe atunci un centru artistic efervescent, o adevărată capitală mondială a artei, în care luau naştere şi erau dezbătute numeroase tendinţe şi precepte moderniste. Brâncuşi a devenit parte integrantă a acestor dezbateri, atât prin relaţiile sale cu alţi artişti, precum Marcel Duchamp, Fernand Léger, Amedeo Modigliani sau Henri Rousseau, precum şi prin propria sa operă de pionierat. Aspiraţia de a exprima esenţa subiectelor sale prin forme simplificate şi predilecţia sa pentru tradiţii artistice diferite de cele ale Europei Occidentale l-au condus la noi abordări stilistice. În plus, modul său personal de a-şi prezenta operele, punând accentul, în egală măsură, pe lucrarea sculptată, dar şi pe soclu, precum şi pe interconexiunea dintre lucrări, în relaţie directă una cu alta, în loc de a fi concepute ca entităţi independente, a inaugurat noi modalităţi de percepere şi întelegere privind natura obiectului de artă.
Muzeul Solomon R. Guggenheim a început colecţionarea lucrărilor lui Brâncuşi, cu predilecţie, la mijlocul anilor 1950, sub conducerea celui de al doilea director al său, James Johnson Sweeney. La vremea când Sweeney îşi începea mandatul de director, colecţia era axată pe pictura „non-obiectivă”. Sweeney a extins în mod semnificativ politica de achiziţii a muzeului şi către alte genuri şi tehnici, şi, în special, către sculptură.
Interesul Muzeului Guggenheim fată de Brâncuşi pe parcursul acelor ani a mers dincolo de priorităţile sale de colecţionare a operelor: în 1955, muzeul a organizat şi a găzduit prima expoziţie majoră a lui Brâncuşi.” (conform Guggenheim Museum website).
Proiectul se înscrie în strategia ICR New York de celebrare, în 2017, a 141 de ani de la naşterea, respectiv de comemorare a 60 de ani de la moartea sculptorului Constantin Brâncuşi, direcţie majoră a strategiei multianuale a ICR pentru 2016-2019, precum şi a agendei de diplomaţie publică şi culturală a M.A.E.
Marele eveniment expoziţional deschide calea unei colaborări instituţionale pe termen lung între Institutul Cultural Român, prin reprezentanţa sa de la New York, şi Guggenheim Museum. În plus, aceasta este o oportunitatea unică, ţinând cont că asemenea prezentări speciale dedicate unui artist de către marile muzee de artă se întâmplă la intervale mari de timp, de câţiva ani sau chiar câteva zeci de ani.
Website-ul Guggenheim Museum înregistrează anual cca. 6.000.000 (şase milioane!) de vizitatori virtuali, iar pragul muzeului este trecut, în fiecare an, de peste un milion de vizitatori (o medie de peste 80.000 vizitatori pe lună.
(sursa:gandaculdecolorado.com)
