La locul ce se cheamă Herotop, aproape de cetatea Colose, în Frigia, a fost din darul Lui Dumnezeu, pe vremea Sfinţilor Apostoli, un izvor de apă, făcător de minuni, iar deasupra lui, era o biserică închinată Sfântului Arhanghel Mihail. O foarte veche tradiţie spune că, în vremea când idolii stăpâneau lumea şi când singurul Dumnezeu adevărat, a vrut să-i lumineze pe oamenii cei rătăciţi şi să-i trimită pe calea cea adevărată, au fost trimişi Sfinţii Apostoli Ioan Teologul şi Filip, să propovăduiască în Efes şi Ierapole, Evanghelia Domnului Hristos.
Aducând cetăţile lor la Sfânta credinţă, stând ei la Herotop, au prorocit că peste tot locul acesta va străluci darul Sfântului Arhanghel Mihail, prin minunile ce se vor face acolo. Îndată, după plecarea Sfinţilor Apostoli, a izvorât la locul acela apă făcătoare de minuni, care tămăduia neputinţele oamenilor şi ca o trâmbiţă, chema la sine, mulţi care se botezau în numele Sfintei Treimi.
Între cei veniţi a fost şi un păgân din Laodiceea, a cărui fiică era mută din naştere şi dezlegându-i-se limba, păgânul în semn de mulţumire a zidit deasupra izvorului o biserică, cu hramul Sfântului Arhanghel Mihail, iar el s-a botezat în sfânta credinţă. Plini de răutate, închinătorii la idoli, ca să stăvilească năvala celor credincioşi la această biserică şi-au îndreptat ura spre preotul Arhip, drept aceea, în repetate rânduri au încercat să-l piardă, iar acesta s-a izbăvit cu paza Arhanghelului.
Ca să înece biserica şi să-l piardă pe preot, au pus să se abată asupra bisericii, râul care curgea pe aproape, dar arătându-se dumnezeiescul Arhistrateg şi poruncind lui Arhip să se îmbărbăteze, a lovit cu un toiag piatra cea mare pe care se sprijinea altarul bisericii şi s-a deschis o prăpastie fără fund. Făcând cale apei, pe acolo, a izbăvit de la pieire biserica şi pe slujitorul ei şi de atunci locul s-a numit „Hones”, adică „mistuire”, că acolo de la minunea lucrării Sfântului Arhanghel, apele se mistuie în piatră, fără sfârşit, veacuri de-a rândul.