După cum este obiceiul, Biserica a rânduit ca după unele mari sărbători ale Mântuitorului sau ale Maicii Domnului, în ziua care urmează praznicului să fie cinstit principalul personaj secundar al marii sărbători. Astfel, în ziua după Botezul Domnului se sărbătoreşte Sfântul Ioan Botezătorul, cel mai mare dintre profeţi.
Ziua Sfântului Ioan Botezătorul reprezintă încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie. Această sărbătoare mai este cunoscută şi sub numele de "Sânt-Ion", "Înaintemergătorul Domnului" sau "Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul". Aproape două milioane de români îşi sărbătoresc onomastica luni, 7 ianuarie, potrivit Ministerul Afacerilor Interne.
Din tradiţia populară se ştie că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor. Mai mult, această zi de sărbătoare este o zi de bucurie, iar cine nu se veseleşte în ziua de Sfântul Ioan va fi trist tot anul.
În ziua de Sânt-Ion există obiceiul numit "Iordănitul femeilor", care reprezintă o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente şi băutură, şi apoi petrec până dimineaţa, spunând că se "iordănesc". Un alt obicei este "Iordăneala". Mai mulţi tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ioan, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineaţa zilei de Sfântul Ioan la biserică şi după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii "iordăniţi" trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara aceştia vor chefui.
Tradiţia mai spune că este bine ca în dimineaţa zilei de Sfântul Ioan fiecare om să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi ferit de boli pe tot parcursul anului. Oameni sărbătoresc ziua de Sfântul Ioan pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc şi animalele de fiarele sălbatice.
Potrivit tradiţiei populare, după Sânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul şi începe să se facă mai cald.
