Aşa s-a intitulat dezbaterea organizată de Liga Studenţilor Basarabeni Ploieşti, miercuri, la Hotelul Central din Ploieşti.
O temă ”fierbinte”, care a încins dialogul dintre studenţi şi câţiva invitaţi de marcă, precum Constantin Manolache - de la Direcţia judeţeană de cultură, alături de jurnalişti ploieşteni remarcaţi în activitatea lor prin abordarea constantă a realităţilor basarabene.
Iacob Cerlat – preşedintele LSB Ploieşti, a prezentat pe scurt situaţia politică la zi a R.Moldova, cu numai câteva ore înainte de Vilnius, unde se va da startul spre Europa. Despre realităţile social-economice din ţara lor de baştină au mai vorbit studenţii Ion Radu, George Covalenco, Tatiana Mămăligă, Mihai Caragea, Iulia Deliu, Serghei Cucoş, Igor Chiţac.
Bun cunoscător al spaţiului românesc de peste Prut, C.Manolache, a prezentat tinerilor contribuţia substanţială a Prahovei la strângerea legăturilor frăţeşti dintre NOI şi NOI, prin mii de cărţi româneşti donate unor biblioteci săteşti, ridicarea unor busturi ale unor voievozi şi oameni de cultură români în numeroase localităţi basarabene, revelator în acest sens fiind cele 27 de înfrăţiri între localităţi prahovene şi cele din Republica Moldova. Domnia sa a reamintit tinerilor şi câteva episoade din istoria dramatică a Moldovei, mai ales din perioada de aproape 200 de ani de ocupaţie sovietică.
”Vreau să o spun clar şi răspicat de la bun început. Basarabia este pămant românesc ! De aici vreau să încep discuţia despre Vilnius”, a spus jurnalistul Ioan Popescu. Ce ar putea să însemne Vilnius pentru Basarabia şi România ? Păi, dacă înainte de Vilnius, susţinerea a fost una mai mult de natura diplomaţiei şi a declaraţiilor patriotarde, după Vilnius ar trebui să începem să trecem la treabă. Împreună. Sa facem parcuri industriale româneşti în Basarabia (din punctul ăsta de vedere, Cimişlia trebuie să fie un exerciţiu şi o dovadă de seriozitate româno-europeană).
Să creeăm legături de afaceri româno-basarabene. Cât mai multe şi la un volum cât mai mare. Să furnizăm Basarabiei gazul necesar, astfel încât ţara să nu mai stea la mâna ruşilor şi nici să nu mai fie obiectul batjocorei acestora.
Să-i primim pe tinerii basarabeni la studii, în România, fără restricţii şi fără reţineri pentru ca aceştia să poată simţi cu adevărat româneşte. Să susţinem, prin diplomaţia noastră, cauza Basarabiei în toate cancelariile lumii şi, mai ales, în interiorul instituţiilor europene, pentru ca Basarabia să-şi găsească locul firesc şi pe deplin meritat în Uniunea Europeană.
Să începem să facem drumuri comune, căi ferate şi tot ce ţine de refacerea legăturilor de orice natură.
De ce? Pentru că numai trăind în aceeaşi casă putem fi o familie. Iar noi suntem o familie despărţită, nefericit şi neîntâmplător, de neîmplinirile amare ale istoriei.
Ne întrebăm cu toţii ce înseamnă Vilnius pentru România şi Basarabia....Eu cred că marchează un punct de imensă cotitură. Dacă am rata şansa din anii 90, pe aceasta nu avem dreptul de a o mai rata. Iată şi câteva date de natură economică: comerţul exterior al Basarabiei din primele nouă luni ale anului 2013 a fost îndreptat, în proporţie de 45,97%, către ţările UE şi 40,11% către statele CSI. Din cele 45,97 de procente europene, 17,75% se datorează cumpărării mărfurilor basarabene de către România. Adică, aproape un sfert din vânzările Republicii Moldova merg în România. În schimb înspre Rusia, cu a ei maşinărie de propagandă, merg doar 28,35% din totalul de 40,11% de vânzări de produse basarabene. Respectiv, un pic mai mult de un sfert din total. Adică, undeva puţin mai mult decât înspre România! Şi asta în conditiile in care, înainte de Vilnius, produsele basarabene sunt supuse, în Uniunea Europeană şi, deci, şi în România, taxelor vamale. Dacă Republica Moldova semnează la Vilnius acordul de liber schimb, mărfurile basarabene se vor ieftini şi vor deveni, implicit, competitive pe piaţa europeană. Vânzarea lor va creşte în România, care va depăşi rolul jucat în prezent de Rusia – o ţară cu o putere de cumpărare infinit mai mare decât a României. Iată de ce Vilnius e crucial. Ne poate readuce unul altuia sau ne va înstrăina. În ambele cazuri, ireversibil.
Toţi cei prezenţi la această interesantă dezbatere s-au arătat încrezători în destinul european al Republica Moldova, care are toate şansele ca, în următorii ani, să fie inclusă pe lista statelor candidate la aderare.
