Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Stabilirea religioasă a datei de 1 ianuarie ca început de an a avut loc pentru prima dată în 1691, de către Papa Inocenţiu al XII-lea. Înainte de această dată, Crăciunul avea rolul începutului de an nou, în timp ce la multe popoare antice din emisfera nordică, anul începea la 1 martie.
În liturghia romano-catolică 1 ianuarie reprezintă o octavă de la Crăciun; astfel, această zi este dedicată Fecioarei Maria. În acelaşi timp, în a opta zi de la naştere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur şi botezul, potrivit religiei iudaice, a pruncului Iisus — la fel şi în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este şi ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.
În epoca contemporană, Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie — noaptea de Revelion (din limba franceză: Réveillon, ceea ce înseamnă aproximativ „trezire”, aici cu sensul de ospăţ la miezul nopţii) — cu petarde şi artificii; rudelor, prietenilor şi cunoştinţelor li se fac urări de noroc şi sănătate şi se urează „La mulţi ani!”.
Grecii fac o prăjitură tradiţională în care pun bani. Persoana care găseşte banii va avea parte de bucurie tot timpul anului. Acest obicei a fost transmis şi în anumite regiuni ale României.
Evreii din Israel mănâncă mere unse cu miere, pentru ca noul an să fie foarte dulce. Italienii încep cina mâncând o farfurie de linte, iar după toastul pentru noul an se obişnuieşte să se arunce cupa pe fereastră.
Spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri, însemnând ultimele secunde ale anului, ca ritual pentru atragerea norocului. Obiceiul a fost preluat de numeroase ţări latino-americane.
În România, în mod tradiţional, nu se aruncă nimic din casă în prima zi a Anului Nou pentru că, procedând astfel, o persoană îşi aruncă norocul. Tot în prima zi din an nu se iese din casă până ce o persoană brunetă nu intră în casa respectivă (potrivit tradiţiilor, persoanele brunete aduc noroc şi fericire, iar cele roşcate şi blonde ghinion). În noaptea dintre ani, oamenii îşi pun o dorinţă, pentru că aceasta are toate şansele să se îndeplinească. Noaptea de Revelion este întâmpinată cu mult zgomot (ca în Conu Leonida faţă cu reacţiunea, de I.L.Caragiale) pentru că zgomotele puternice alungă spiritele rele. Tot de Anul Nou se merge cu capra. Unii oameni desfac şampanie la cumpăna dintre ani, ca să aibă un an mai prosper.
Puşcarea petardelor de Anul Nou este practicată de regulă de către cei tineri. Şi, desigur, pe 31 decembrie se colindă cu pluguşorul, iar pe 1 ianuarie cu sorcova.
sursa: timpul.md
