În ciuda stării sale precare de sănătate, prof. dr.Alexandru I. Bădulescu – (89 de ani în februarie 2018) - a ţinut să fie prezent la In Memoriam „PAUL CONSTANTINESCU„ (54 de ani de la trecerea în eternitate), Eveniment a fost găzduit de Muzeul care-i poartă numele, instituţie muzicală de prestigiu a municipiului nostru, înfiinţată ing. Chimist Eleonora Constantinescu – cumnata compozitorului - cea care, în vara anului 1993, a donat staului, respectiv Muzeului de Istorie şi Arheologie Prahova, casa-proprietate a familiei Constantinescu – monument istoric şi de arhitectură, împreună cu un valoros patrimoniu, format din piese de mobilier, un consistent fond documentar din viaţa si opera compozitorului Paul Constantinescu. El a locuit şi creat o bună parte din viaţa sa in acest edificiu, despre care conducerile Consiliului judeţean Prahova şi a Muzeului judeţean ar trebui să se ocupe de unele reparaţii interioare şi exterioare - la acoperiş mai ales, semnele ploilor fiind vizibile pe tavanul casei-muzeu.
La această comemorare au participat numeroşi prieteni statornici ai Muzeului memorial. Evenimentul a cuprins o slujbă de pomenire, oficiată de preoţii Ştefan Muşat şi Gheorghe Diţu, după care celebrul nostru concitadin Paul Constantinescu a fost prezentat pe larg, de cine altul decât...prof.dr.Al.I.Bădulescu, conducătorul Muzeului.
De asemenea, s-au rostit alocuţiuni referitoare la marele muzician nemuritor şi s-au depus flori la bustul acestuia, aflat in curtea Muzeului. Nu înainte de o audiţie muzicală: ”Fragmente din Oratoriul Bizantin de Crăciun” (70 de ani de la prima audiţie) şi ”Noapte de Decembrie”- concert de colinde şi poezii.
Paul Constantinescu, născut în Ploiesti, la 30 iunie 1909 şi decedat în Bucuresti, la 20 decembrie 1963 a fost un compozitor român, membru corespondent (1963) al Academiei Române şi Profesor la Conservatorul de muzică "Ciprian Porumbescu" din Bucureşti. El a fost un talent artistic cu certe aptitudini şi faţă de literatură (poezie), artă plastică (desen, caricatură), cinematografie (operatorie). A manifestat o constantă preocupare faţă de folclor şi melosul bizantin, transformându-se dintr-un cercetător pasional într-un creator de forme sonore novatoare, originale. Contrar generaţiei anterioare ce şi-a făcut studiile peste hotare, Constantinescu s-a călit la flacăra unor pedagogi de vocaţie din ţară, reuşind să-şi apropie sursele de inspiraţie din solul natal, chiar de la debutul creator.
Studiile muzicale le-a început la Ploieşti în 1919, după care le-a continuat la Conservatorul din Bucureşti (1929-1933), având ca profesori pe Mihail Jora (armonie, compoziţie, contrapunct), Constantin Brăiloiu (Istoria muzicii), Dimitrie Cuclin (estetica muzicală). Din 1933 şi până în 1935 şi-a perfecţionat studiile muzicale la Viena cu Franz Schmidt, Joseph Marx (compoziţia).
A fost profesor de armonie, contrapunct şi compoziţie la Academia de muzică religioasă, apoi la Şcoala de muzică militară şi la Conservatorul din Bucureşti. .Paul Constantinescu a avut o activitate multilaterală în calitate de violinist, dirijor, compozitor, profesor, 18 ani la rând fiind profesor de armonie la Conservatorul din Bucureşti. A întreprins culegeri de folclor, a susţinut prelegeri, conferinţe, emisiuni de radio şi televiziune. A fost consilier pentru secţia de cinematografie în Ministerul Propagandei Naţionale din Bucureşti şi la Radiodifuziunea Română.
Întreaga sa creaţie arată orientarea spre valorificarea valenţelor folclorului şi ale melosului psaltic, bizantin. A compus, practic, în toate genurile muzicii clasice, de la operă la lied, de la balet la simfonie, de la muzică de film la oratoriu.
Muzică de teatru liric: O Noapte furtunoasă, operă comică în 2 acte; Meşterul Manole, operă în 3 acte, pe un libret de Mircea Streinul; Nuntă în Carpaţi, poem coregrafic; Pană Lesnea Rusalim, operă.
Muzică simfonică: Suita românească, Simfonieta, Simfonia a I-a, Variaţiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII, pentru violoncel şi orchestră, Concert pentru pian şi orchestră, Concertul pentru orchestră de coarde, Concert pentru vioară şi orchestră, Concert pentru harpă şi orchestră, Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian şi orchestră, Simfonia ploieşteană.
De asemenea, a compus Muzică vocal-simfonică, Muzică de cameră, Muzică pentru pian, Muzică corală – printre care 4 madrigale pe versuri de Mihai Eminescu, Muzică vocală, Muzică de film: O noapte furtunoasă, O scrisoare pierdută, Moara cu noroc.
În memoria sa, la Ploiesti, se organizează, anual, Concursul naţional de interpretare şi creaţie muzicală „Paul Constantinescu” - pentru elevi, studenţi şi absolvenţi, cu următoarele secţii: pian, vioară, canto, compoziţie.
În 28 mai 2009, lui Paul Constantinescu i s-a acordat, post-mortem, titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Ploieşti, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la naştere, pentru contribuţia deosebită adusă la îmbogăţirea zestrei de valori muzicale a municipiului Ploieşti, precum şi pentru promovarea imaginii oraşului, prin creaţia sa componistică, pe plan naţional şi internaţional.
