O lege care ne va afecta cât de curând pe toţi, nouă Lege a Sănătăţii, este încă o necunoscută pentru mulţi asiguraţi. Ministrul Vasile Cepoi a demarat vineri, chiar din oraşul din care a plecat la Bucureşti, dezbaterea naţională din afară Capitalei pe această temă. Ştiriactuale.ro a selectat cinci din cele mai importante aspecte ale legii, de maxim interes pentru asiguraţi sau pacienţi, şi vi le prezintă în detaliu, pe înţelesul tuturor, aşa cum au fost ele explicate de autorul legii. 

Noul proiect al Legii Sănătăţii a intrat în dezbatere publică, dezbatere lansată chiar de ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi. Reprezentanţi din cadrul Ministerului Sănătăţii organizează o serie de întâlniri cu specialiştii din sistemul sanitar din diverse zone ale ţării. Ministrul Sănătăţii a explicat noutăţile pe care le aduce proiectul de lege pe care el însuşi l-a coordonat. Zeci de medici şi manageri de spitale din mai multe judeţe au participat apoi la o dezbatere pe marginea prevederilor noului act normativ.

Care sunt cele mai importante schimbări în noul proiect

1. Reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate

Sistemul de asigurări de sănătate va fi modificat din temelii, respectiv prin reorganizarea actualelor case de asigurări în societăţi mutuale de asigurări de sănătate după modelul belgian. Aceste societăţi vor putea face asigurări atât pentru pachetul de servicii medicale de bază, cât şi pentru pachetul de servicii facultative. Pentru a se ajunge la societăţi mutuale, prima etapă va fi reducerea numărului de case de asigurări de sănătate prin reorganizarea lor în case teritoriale. Actualele case de asigurări se vor uni astfel încât să aibă pe liste cel puţin un milion de asiguraţi. Presupunând că legea ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013, cetăţenii vor avea la dispoziţie doi ani pentru a-şi depune adeziunile la una din societăţile mutuale de asigurări. Asiguraţii vor avea însă posibilitatea de a se înscrie pe listele unui asigurator privat în cazul în care au mai multă încredere în acesta, putându-se asigura aici atât pentru pachetul de bază, cât şi pentru cel facultativ.

Legea mai propune creşterea bazei de colectare a fondului de asigurări. Drept urmare, pentru toate categoriile de asiguraţi va plăti cineva contribuţia, ori direct asiguratul, ori se iau bani din bugetul de stat pentru anumite categorii de persoane care acum sunt scutite de această contribuţie prin legi speciale. Schimbări vor fi în ceea ce priveşte coasiguraţii (soţie, copii etc.), pentru care acum nu plăteşte nimeni. Pentru coasiguraţii care aparţin unui asigurat cu un salariu egal cu cel mult două salarii minime pe economie va plăti bugetul de stat, fiind consideraţi persoane vulnerabile. Pentru coasiguraţii care aparţin unui asigurat la care valoarea salariului este mai mare de două salarii minime pe economie, asiguratul va fi cel care plăteşte pentru coasiguraţii săi, respectiv soţie sau părinţi, dacă este cazul, suma fiind de doar 38 de lei pe lună. În acest mod, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii spun că nu vor mai exista asiguraţi pentru care nu se plăteşte contribuţia.

Pachetul de bază

Pachetul de servicii medicale este redefinit prin noua lege. „Există mai multe categorii de servicii din punct de vedere al riscului financiar: servicii care costă mult, care sunt importante dar care au alternativă terapeutică sau diagnostica, şi servicii care costă foarte puţin şi de care beneficiază foarte multe persoane. Spre exemplu, la prima categorie, avem stenturile pentru vasele coronare, farmacologic active şi farmacologic inactive. Acestea din urmă costă 500 de euro, iar celelalte sunt peste 2.000 de euro. Sistemul de asigurări ţi-l plăteşte pe cel de 500 de euro. Dacă doreşti altul mai scump, ai două posibilităţi: fie eşti asigurat facultativ, fie plăteşti tu direct diferenţa de bani dintre cel ieftin şi cel scump. În momentul de faţă pacientul plăteşte integral costul stentului scump", a declarat dr. Vasile Cepoi, ministrul Sănătăţii. Nouă lege va stabili un tarif de referinţă pentru această categorie de servicii.

Mai există o altă categorie de servicii, respectiv cele care costă foarte puţin şi de care beneficiază foarte multe persoane. Astfel, printre altele, este vorba despre medicamente pentru care Casă de Asigurări a decontat mai puţin de zece lei pe lună (per persoană). Pentru acestea s-au decontat în total 1,7 miliarde de lei din cei aproximativ 6 miliarde de lei care sunt pentru tratamentele în ambulatoriu. „Adică am dat câte un kil, ca să ajungă la toată lumea", spune ministrul. Acesta a adăugat că fondurile cheltuite pe decontări nejustificate pot fi folosite pentru a ajuta bolnavii care stau pe listele de aşteptare pentru tratamente costisitoare. Nouă lege presupune dispariţia acestor anomalii, astfel că va fi asigurat riscul cel mai mare. Persoanele aflate în risc financiar vor putea totuşi beneficia, pe lângă pachetul de bază, şi de un pachet social de servicii. „Am constatat că anul trecut am plătit pentru expectorante 20 de milioane de euro, pentru antispastice vreo 11 milioane de euro, alte 10 milioane au fost pentru antiinflamatorii, pentru antiulceroase au fost vreo 26 de milioane de euro. Până la urmă, ce beneficiu major s-a obţinut prin decontarea acelor expectorante? În fond, cel mai bun expectorant este apă, însă noi am dat 20 de milioane de euro pentru medicamente care au acelaşi efect. Cu aceşti bani se putea acoperi lista de aşteptare de la cancer", a adăugat ministrul.

2. Reorganizarea spitalelor

Managementul spitalelor se va alinia normelor europene care acum încurajează autoguvernarea, respectiv autonomia managerială şi cea financiară. Acest sistem ar da posibilitatea managerilor să-şi plătească angajaţii în funcţie de performante. Conform ministrului, în momentul de faţă, din cauza salarizării necorespunzătoare, medicii îşi suplimentează veniturile fie prin plăti informale, respectiv spaga, fie lucrând în privat suplimentar. „Există suspiciunea că medicul pleacă chiar mai devreme de la spital pentru a munci la privat sau că ia pacienţii din spital şi îi duce la cabinet şi că ia chiar şi materiale sanitare din spital. De asemenea, mai există şi suspiciunea că atunci când cazul se agravează în privat, este oricum transferat în spitalul de stat. N-am dovezi, dar există suspiciuni", a spus ministrul. De aici vine o nouă schimbare în sistem, respectiv permiterea desfăşurării unor activităţi de tip privat în spitalul de stat, după orele de program normal. „Ca manager vei avea libertate totală, dar şi responsabilitate totală. Dacă nu faci, şi puşcăria te paşte", spune ministrul. Pe de altă parte, chiar şi cu această autonomie, toate spitalele care vor avea contract cu o societate mutuală, indiferent că sunt de stat sau private, vor trebui să facă raportări către Ministerul Sănătăţii.

3. Reorganizarea asistenţei medicale de familie

„Am reuşit în aceşti 12 ani să transformăm medicul de familie din medic în funcţionar", a declarat ministrul. Nouă lege creşte însă responsabilităţile medicale ale acestui specialist. Medicii de familie vor face „medicină omului sănătos" şi „medicină omului bolnav". Astfel, medicul va fi nevoit să afle care sunt factorii de risc în ceea ce priveşte îmbolnăvirile pacienţilor pe care îi are pe listă. De asemenea, va fi manager de caz pentru toţi pacienţii cu afecţiuni cronice. Tot medicul va raporta către Ministerul Sănătăţii despre starea de sănătate a populaţiei pe care o are în grijă.

O noutate va fi şi apariţia în cadrul Direcţiilor de Sănătate Publică a unor inspectori care se vor ocupa de coordonarea asistenţei medicale comunitare. Asistenţii comunitari vor trece astfel din subordinea autorităţilor locale în subordinea DSP.

4. Asigurarea calităţii serviciilor medicale

Primul pas pentru asigurarea calităţii serviciilor medicale s-a făcut prin înfiinţarea Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor. Pe de altă parte, evaluarea se va extinde la toate modalităţile prin care se acordă servicii medicale, prin Autoritatea Naţională de Management a Calităţii Serviciilor Medicale.

5. Reevaluarea modului de asigurare pentru malpraxis

Proiectul de lege propune ca răspunderea rezolvării unui caz de malpraxis să fie una din competentele asiguratorului. Medicul sau spitalul care a primit o astfel de acuzaţie pune la dispoziţia asiguratorului toate informaţiile necesare, iar acesta va încerca într-o primă etapă să medieze conflictul şi să ofere o despăgubire pacientului care se consideră prejudiciat. Asiguratorul va juca rolul principal şi în cazul în care se ajunge în instanţă. În momentul de faţă, medicul acuzat se ocupă de toate aceste demersuri, fiind practic împiedicat să mai lucreze. Asiguratorii vor fi obligaţi să plătească şi daune morale acolo unde va fi cazul. De asemenea, vor fi nevoiţi să respecte anumite termene obligatorii pentru că problema să nu fie tergiversata.

O altă noutate este faptul că universităţile de medicină vor avea posibilitatea să administreze spitale, la fel cum o fac autorităţile locale. De asemenea, rezidenţii vor putea să se pregătească practic şi în spitale care nu se afla neapărat într-un centru universitar.

„E clar un suflu nou în sănătate, şi legea este foarte bună"

La dezbaterea de ieri au participat zeci de medici şi manageri de spital atât din Iaşi, cât şi din judeţe apropiate. Dacă o parte dintre ei au venit doar să se informeze despre noile reguli din sănătate, au fost şi manageri care au avut propuneri de îmbunătăţire a proiectului de lege. „E clar un suflu nou în sănătate, şi legea este foarte bună, însă munca grea va veni abia în momentul în care va trebui aplicată. Am făcut câteva propuneri, pe mine m-a interesat mai mult domeniul sănătăţii mintale, astfel că am solicitat că pacienţii cronici şi cei neasiguraţi care ajung la Socola să fie finanţaţi de la Bugetul de Stat, nu de la CJAS, cum e acum. Acum avem 80 de pacienţi neasiguraţi internaţi în secţiile exterioare ale spitalului", a declarat prof. Dr. Calin Scripcaru, managerul Spitalului de Psihiatrie Socola. Pe de altă parte, unii manageri au preferat să-şi ia un timp de gândire pentru a anliza legea şi a face propuneri. „Dezbaterea a fost utilă, s-au mai lămurit unele lucruri. Mă gândesc deja la câteva propuneri pe care să i le prezint ministrului, însă le voi face în scris", a precizat Ioan Barliba, managerul Spitalului „Sf. Spiridon".