Miercuri, 22 mai 2024 - 2:30:10
Echipa Ştiri Actuale
Români din toate țările, uniți-vă!


INTERVIU/ Migrant în România! (II)


25 ianuarie 2013

Venit în România acum 8 ani, Anatoli Codreanu, un tânăr student basarabean, povesteşte cum a ajuns în Timişoara şi de ce a ales să facă medicina aici şi nu la Iaşi, oraşul unde a terminat liceul.

C.I. Cum ai ajuns în România?

A.C. Am venit în România când am început liceul, pe care l-am făcut la Iaşi. Oraşul meu natal, Făleşti, este situat la 30 de km de punctul vamal Sculeni şi Iaşiul se află la o distanţă destul de mică faţă de acesta. De aceea am ales ca liceul să-l fac acolo. Un alt motiv a fost acela că foarte mulţi prieteni de-ai mei, mai mari cu un an, doi erau deja la Iaşi. Astfel, mi-a fost mai uşor, avandu-mi prietenii aproape.

C.I. Ai spus că faci facultatea la Timişoara. De ce nu ai rămas la Iaşi?

A.C. În primul rând am vrut să mai cunosc România. Iaşiul mi-a plăcut foarte mult. Este un oraş frumos în care am cunoscut oameni noi, mi-am făcut prieteni, dar am vrut să descopăr şi partea vestică a ţării. Am auzit vorbindu-se foarte frumos despre Timişoara, că este un centru cultural deosebit şi că găzduieşte multe comunităţi de străini, iar oamenii sunt mai toleranţi, mai educaţi, mai îngăduitori. De asemenea, aveam prieteni care veniseră aici înaintea mea şi mi-au povestit câte puţin despre acest minunat oraş şi de aceea am ales ca facultatea să o fac aici.

Un alt motiv ar fi acela că noi avem locuri special repartizate de Ministerul Educaţiei şi la Iaşi erau doar 5 locuri. Fiid mai aproape de casă, concurenţa era mai mare, iar şansele de a intra la buget erau, implicit, mai mici. De aceea am ales să vin la Timisoare, deşi sunt la mai bine de 1000 de km distanţă  de casă. Pe alţii poate că i-a speriat asta, însă mie mi-a dat curaj şi forţă pentru a-mi atinge scopul.

C.I. De ce ai ales să participi la proiectul “Migrant în România interculturală”, proiect care vizează interculturalismul în ţara noastră?

A.C. Suntem aproximativ 400 de basarabeni în Timişoara şi doresc să-mi ajut comunitatea. Deseori ne confruntăm cu multe probleme pe care studenţii români, de exemplu, nu le au. Una dintre ele ar fi permisul de şedere ori cetăţenia şi, implicându-mă în proiecte de acest gen, care vizează interculturalismul, îmi pot ajuta semenii şi, de asemenea, pot dobândi mai multe cunoştinţe despre diferite popoare, civilizaţii. Îmi place şi istoria foarte mult, iar implicarea mea în genul acesta de proiecte mă ajută să-mi lărgesc orizontul informaţional.

 Noi, basarabenii, suntem practic nişte străini, nu numai în România, ci şi în UE. Cu aceleaşi probleme se confruntă şi comunităţile arabe sau cele chinezeşti şi de aceea doresc să caut soluţionarea acestor probleme şi să le pot fi de persoanelor din jurul meu. Vreau să-mi ajut comunitatea şi semenii.

C.I. Faci parte din Organizaţia studenţilor basarabeni în România. Ce faci acolo? Cum te implicit?

A.C. În momentul de faţă sunt manager pe resurse umane şi am desfăşurat o campanile de recrutare. În fiecare an, în Timisoara, vin studenţi noi şi această organizaţie încearcă să-i ajute, să-i îndrume şi să le ofere sprijin în rezolvarea anumitor probleme pe care le întâmpină.De asemenea, cu sprijinul organizaţiei studenţii basarabeni sunt ajutaţi să se integreze în mediul românsec, sunt implicaţi în diverse proiecte culturale, europene. Încercăm să-i determinăm să ia parte la diferite activităţi, să relaţioneze cu alţi studenţi, reuşind astfel să se integreze şi să se facă utili în societatea în care trăiesc.

C.I. Cu ce problem se întâlnesc tinerii basarabeni când vin în România?

A.C. Când vii într-un oraş străin este puţin complicat să te adaptezi. Nu cunoşti pe nimeni, eşti departe de casă, de ai tăi, de prieteni şi asta te împiedică să te simţi în largul tău. De exemplu, când am venit în Timişoara nu ştiam nici măcar unde era căminul în care fusesem repartizat, am avut probleme cu înscrierea la facultate, nu ştiam cui trebuie să mă adresez, cui pot cere ajutor pentru rezolvarea acestor probleme. Cu siguranţă au fost şi alţii în această situaţie. Din acest motiv, Organizaţia studenţilor basarabeni din România încercă să ne ofere sprijin, să ne ghideze, să ne ajute să găsim o rezolvare cât mai rapidă pentru problemele pe care le întâmpinăm.

C.I. Ce înseamnă pentru tine să fii migrant în România?

A.C. Sincer să fiu, termenul de migrant eu nu-l percep că atare, pentru că la noi este aceeaşi cultură (cu mici diferenţe), vorbim aceeaşi limbă şi practic nu simt o dicrepanta între romani şi basarabeni. Din punctual meu de vedere suntem egali.

C.I. Te-ai simţit vreodată marginalizat sau discriminat din anumite puncte de vedere?

A.C. Nu, nu am întâmpinat, până acum, astfel de probleme. Din contră, îmi amintesc că în liceu, diriginta mea m-a ajutat foarte mult, mi-a fost ca o a doua mamă. Orice problemă întâmpinam, dânsa îmi venea în ajutor şi mă scotea din tot felul de belele. De altfel, cred că dumneaei m-a direcţionat către medicină şi cu această ocazie aş dori să-i mulţumesc foarte mult. Dacă bine îmi aduc aminte, când am intrat în clasa a IX-a, a observant că îmi plăcea biologia şi a încercat să mă direcţioneze spre această latură: am participat la olimpiade şi la diferite concursuri de biologie. Era foarte mândră de mine şi eu la rândul meu eram bucuros că am întâlnit-o şi că am reuşit să o mulţumesc prin reuşitele mele.

C.I. Ai vreun mesaj pentru tinerii care nu sunt din România şi doresc să se integreze în societatea noastră?

A.C. Da, aş dori să-i sfătuiesc să fie toleranţi, înţelegători şi să încerce să scape de stereotipuri, pentru că toţi suntem oameni şi trebuie să ne respectăm reciproc.

Prin urmare, după cum ne spune şi Anatoli, ar trebui să încercăm să fim mai buni, mai toleranţi cu persoanele din jurul nostru şi să încercăm să le ajutăm, dacă au nevoie. Nimeni nu s-ar simţi bine dacă ar fi marginalizat, batjocorit sau discriminat, aşa că haideţi să încercăm să feacem o schimbare, care să vină în primul rând de la noi, să fim mai deschişi unul faţă de celălalt şi mai sensibili.

 


Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Google Plus
Share on Linkedin


Din aceeaşi categorie:



















































































Ştiri Actuale on Linkedin
Ştiri Actuale on Twitter
 on Google Plus
Ştiri Actuale on Facebook



































ISSN–L 2344 – 3006, ISSN 2344 – 3006
Actualizat la 21 mai 2024
Autentificare
stiriactuale.ro