Profetiile Parintelui Arsenie Boca despre Bucuresti

Părintele Arsenie Boca a prezis marile cutremure ale secolului XX, spunând că Bucureştiul "se va oua de două ori", iar la a treia ouare, marele oraş va fi şters de pe faţa pământului pentru păcatele lui.

Cuvintele lui profetice nu-ţi vorbeau în clar, ci te chemau discret la căutarea sensului rătăcit printre alte sensuri, aşa cum s-a întâmplat când părintele a prezis marile cutremure ale secolului XX, spunând că Bucureştiul „se va oua de două ori”, iar la a treia ouare, marele oraş va fi şters de pe faţa pământului pentru păcatele lui.

Tot aşa, în ascunzişul tainei, părintele va rosti încă din 1940 o profeţie legată de ascensiunea comunismului, dar şi de înlocuirea lui cu o ispitire şi mai mare: „Zdreanţa roşie, secera şi ciocanul, steaua cu cinci colţuri o să dispară, dar va veni steaua cu şase colţuri, anarhia, şi va fi vai şi amar de lume (...) Asta va fi peste mulţi ani, şi nouă, Dumnezeu nu ne va hărăzi să vedem acele vremi (...) Mie nu-mi va fi dat să văd, după sărbătoarea deşartă a victoriei, câţi dintre cei drepţi au mai rămas. Căci după această victorie deşartă, puţini dintre cei drepţi vor fi în picioare şi la sărbătoare. Peste tot vor fi naimiţi (vânduţi duşmanului) şi abia atunci va începe o noua luptă, fără jertfă de sânge, dar la fel de lungă ca şi cea pe care am început-o noi acum!”

Apocrife greu de datat şi, în acelaşi timp, ciudat de actuale, cuvintele părintelui par să ne certe. Degeaba ispitim viitorul în căutarea unor întâmplări uimitoare.

Părintele Arsenie Boca a lăsat mai multe astfel de profeţii pictate şi trebuie să se fi despărţit de noi cu regret şi amărăciune. Nu numai că vedea în duh ce o să ni se întâmple, dar ne iubea pe toţi atât de mult, încât ar fi vrut să-i pună pe făgărăşeni, dimpreună cu tot poporul credincios, într-o icoană a neamului românesc, întruchipată sub forma unui ţăran simplu şi îmbrăcat în in, ce stă în rugăciune cu braţele spre cer, ca Moise pe munte, având deasupra culmile carpatine, pe care se ridică crucea de pe Caraiman, cu o ceată de cuvioşi dincolo de zare, sub profilul celor trei mari lăcaşuri ale neamului: Cozia, Voroneţ, biserica de lemn a lui Horea, scrie fundatiaarsenieboca.ro.

Spiritualitate

Profeţiile Parintelui Arsenie Boca despre Bucureşti

Sfântul Ierarh Spiridon, episcopul Trimitundei

Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României

Sfinţii Mucenici Fluor şi Lavru

Sfântul Apostol Filip

Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul

Sfinţii Apostoli Arhip, Filimon şi soţia sa Apfia

Sfinţii zilei, dovezi de credinţă nemărginită

Ştiinţa nu poate explica misterul norului de pe Muntele Tabor

Românii, în topul celor mai credincioase popoare din lume

Naşterea Maicii Domnului

Aducerea moaştelor Sfinţilor Mucenici doctori fără de arginţi Chir şi Ioan

Sfintii zilei: David si Ioan, episcopul Gotiei

Sfinţii Mucenici Mina, Ermoghen şi Evgraf

Sfânta Muceniţă Antusa

Sfânta Muceniţă Agata

Sfântul Mucenic Avtonom

Sfinţii Mucenici Ermil şi Stratonic

Sfântul Sfinţit Mucenic Eutihie

45 de Mucenici care si-au dat viata pentru Hristos

Sfântul Ierarh Eumenie, episcopul Gortinei

Sfintii zilei: Samson, Anect si Cireneim

Cum l-a convins o icoană pe un protestant să devină ortodox

Sfinţii Cuvioşi Mucenici din Mănăstirea Sfântul Sava cel Sfinţit

Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana

Sfântul Cuvios Ioanichie cel Mare

De ce vin necazurile?

Sfânţii Ierarhi Iacob Mărturisitorul şi Toma Patriarhul Constantinopolului

Boboteaza, sărbătoarea purificării şi a binecuvântării apelor

Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva. Credincioşii, în pelerinaj la Biserica Sfânta Vineri

Înălţarea Sfintei Cruci, sărbătoare creştină ce marchezaă şi trecere de la vară la toamnă

Creştinii sărbătoresc Schimbarea la Faţă a Domnului

Cea mai veche minune a creştinătătii se înfăptuieşte din nou astăzi. Cand ajunge în Romania Lumina Sfantă

Joia Mare, zi de rugăciune şi reflecţie în creştinismul ortodox

OVIDIU PAŞTINA, între pictorii români dăruiţi cu mulţi talanţi

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril

„Românii s-au născut ortodocşi şi mor în credinţa ortodoxă”

Sfânta Cuvioasă Teodora

Top articole