Moldovenii cu cetăţenie română, care nu sunt angajaţi pe teritoriul României, dar au buletin românesc, sunt obligaţi să plătească contribuţia pentru sănătate (CASS) conform noului Cod Fiscal din România, doar dacă au rezidenţa fiscală în România. În cazul în care aceştia lucrează oficial în Republica Moldova, atunci pot fi scutiţi de achitarea CASS conform convenţiei de evitare a dublei impuneri, scrie Realitatea.md
"Trebui să achite contribuţia pentru sănătatea doar cetăţenii români care au şi rezidenţa fiscală în România", a declarata pentru Realitatea.md consultantul fiscal din România, Adrian Benţa.
Potrivit acestuia, poate fi considerat rezident fiscal persoana fizică care îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
• este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade ce depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul unui an alendaristic;
• are domiciliul în România;
• centrul intereselor vitale este amplasat în România (adică este mai mult legat de România decât de alt stat);
• este cetăţean român care lucrează în străinătate, ca funcţionar sau angajat al României într-un stat străin.
Românii basarabeni pot fi scutiţi de plata contribuţiei pentru sănătate (CASS) dacă vor depune o declaraţie la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) prin care solicită renunţarea la rezidenţa fiscală.
De asemenea, potrivit Ordinului 74/2012 a Ministerului Finanţelor Publice din România, privind criteriile de stabilire a rezidenţei fiscale în România a persoanelor fizice potrivit convenţiilor de evitare a dublei impuneri:
(1) Dacă o persoană fizică este considerată rezidentă atât în România cât şi într‐un stat semnatar al convenţiei de evitare a dublei impuneri, atunci rezidenţa persoanei fizice se va stabili după cum urmează:
a) persoana va fi considerată rezidentă numai a statului în care are domiciliul, respectiv locuinţa permanentă aflată la dispoziţia sa. O locuinţă se consideră permanentă dacă este proprietatea personală a persoanei fizice sau dacă aceasta este închiriată de persoana respectivă.
b) dacă aceasta deţine o locuinţă permanentă aflată la dispoziţia sa în ambele state, persoana este considerată rezidentă numai a statului în care îşi are centrul intereselor vitale, respectiv în statul cu care relaţiile sale personale şi economice sunt mai apropiate. Astfel, se acordă atenţie familiei sale (soţ/soţie, copil/copii, persoane aflate în întreţinerea persoanei fizice şi care sosesc în România împreună cu aceasta ), relaţiilor sale economice (angajat al unui angajator român, implicarea într‐o activitate de afaceri în România, conturi la bănci în România, carduri de credit/debit la bănci în România), relaţiilor sale sociale ( membru într‐o organizaţie caritabilă, religioasă, participări la activităţi culturale sau de altă natură). Dacă o persoană fizică ce deţine o locuinţă într‐un stat semnatar al unei convenţii de evitare a dublei impuneri încheiată cu România şi deţine, în proprietate sau închiriată şi o locuinţă în România în timp ce o păstrează pe prima, faptul că pastrează prima locuinţă în statul în care a locuit preponderent, unde a muncit şi unde se află familia sa şi toate proprietăţile sale, poate împreună cu alte elemente să demonstreze că persoana în cauză şi‐a păstrat centrul intereselor vitale în celălalt stat şi nu în România. Acelaşi criteriu de stabilire a centrului intereselor vitale este folosit în mod corespunzător şi pentru persoanele fizice rezidente care părăsesc România.
c) dacă nu poate fi determinat statul în care persoana are centrul intereselor vitale, sau dacă respectiva persoană nu deţine o locuinţă permanentă aflată la dispoziţia sa în niciunul dintre state, se consideră că este rezidentă a statului în care aceasta locuieşte frecvent. Astfel, se vor avea în vedere şederile pe care le are persoana respectivă în toate locurile din acelaşi stat.
d) dacă persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state sau în niciunul dintre ele, se va considera că persoana respectivă este rezidentă a statului a cărui naţionalitate/cetăţenie o are;
e)dacă persoana are naţionalitatea/cetăţenia ambelor state sau a niciunuia dintre ele, autorităţile competente ale statelor contractante vor rezolva această problemă pe cale amiabilă la nivelul acestora, potrivit articolului ˝Procedura amiabilă˝ din convenţia de evitare a dublei impuneri.
(2) La stabilirea rezidenţei se vor avea în vedere şi comentariile articolului 4 ˝Rezident˝ din Modelul convenţiei de evitare a dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
Persoanele fără venituri vor fi obligate, cu câteva excepţii, să depună de anul viitor la ANAF o declaraţie prin care Fiscul le va stabili ce sumă au de plătit pentru contribuţia pentru sănătate (CASS), potrivit noului Cod Fiscal. Până acum persoanele care nu realizau venituri nu erau obligate să depună la fisc o declaraţie, iar pentru a beneficia de servicii medicale în sistemul public, acestea plateau CASS-ul pe şase luni în urmă.
Persoanele fără venituri vor trebui să plătească lunar CASS, în valoare de 5,5% din salariul minim brut pe ţară. Adică 66 de lei pe lună, respectiv 792 de lei pe an (aproape 4000 de lei moldoveneşti), în condiţiile în care acea persoană nu încasează niciun ban. Contribuţia este calculată în funcţie de salariul minim brut de 1.200 de lei (peste 6000 de lei moldoveneşti), anunţat de autorităţi pentru 2016.
Excepţie fac, printre alţii, elevii şi studenţii în vârstă de până la 26 ani, femeile însărcinate, lăuzele şi persoanele cu handicap.
