Prigoana comunistă instaurată în satele bucovinene şi herţene în urma răpirii de la patria mamă a acestor falnice teritorii româneşti, a determinat pe mulţi români să forţeze graniţa stabilită artificial în urma tratatului Ribbentrop-Molotov în iunie 1940. Pe 28 ianuarie 1941, 6-7 februarie acelaşi an, sute de tineri cu vârste cuprinse între 18-30 de ani, încercând să ajungă în România, au fost masacraţi la Lunca, pe valea Prutului şi aruncaţi în patru gropi comune.

Anul acesta s-au împlinit 75 de ani de la odiosul masacru, pe 7 februarie având loc o slujbă de pomenire în Ucraina, iar duminică, 6 martie la Oroftiana de Sus, o altă manifestare de acest gen imediat în apropierea liniei de demarcaţie, acolo unde trebuiau să ajungă românii noştri din satele bucovinene, abandonaţi de către autorităţile anului 1940.

Dis de dimineaţă, românii din satul Lunca – raionul Herţa, în frunte cu primarul Dumitru Lupu şi profesorii  şcolii, s-au deplasat în România, fiind nevoiţi să parcurgă circa 150 km, deşi satul lor se află la 1 km distanţă faţă de Oroftiana de Sus.

Au venit rude ale celor ce au locuit cândva în satul Frunza – Prisaca, sat care, în 1944, a trecut în componenţa Ucrainei, iar locuitorii săi s-au stabilit fie în Oroftiana, fie în Lunca sau au fost duşi în Siberia.

Din satul martir Mahala, o delegaţie de 25 de personae, având în frunte pe deputatul raional Nicolae Gostiuc şi Lenuţa Petriuc, au venit şi ei la Oroftiana pentru a-şi plânge morţii, să vadă ţara şi locul unde urmau să ajungă consătenii lor acum 75 de ani.

Evenimentul a început cu o slujbă la biserica din sat, oficiată de preotul paroh Vreme Claudiu, unde au participat atât cei din Mahala, Lunca, Costiceni, Draniţa, Cernăuţi, cât şi săteni din Oroftiana şi satele limitrofe. Evenimentul a adus acasă şi mulţi fii ai satului, care locuiesc în diferite localităţi din ţară.

Organizatorii acestui eveniment, Asociaţia ,,Prietenii Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţa”, Primăria Suharău, deputatul Costel Şoptică şi senatorul Corneliu Popescu, s-au îngrijit ca totul să decurgă normal. Jandarmii dărăbăneni, poliţiştii din comună, poliţia de frontieră, au asigurat ordinea şi respectarea legii.

După slujba de la biserică, cei prezenţi, având în frunte preoţii Nazare Adrian, Vreme Claudiu şi Zmeu Andrei, cu prapurele de la biserică, în sunetul clopotelor, au organizat o procesiune şi s-au deplasat la graniţă la monumentul dedicat celor ce s-au jertfit în anul 1941, cu gândul la patrie, monument ridicat de către prof. dr. Gherman Ion, originar din satul Pilipăuţi, comuna Lunca. Dincolo de sârma ghimpată, sătenii din Lunca, care nu au avut nici viză dar nici paşapoarte, cu doi preoţi s-au închinat şi ei pe ruinele, bisericii satului Frunza dărâmată de comunişti. La monumentul dedicat eroilor după ce s-a oficiat slujba de pomenire şi s-a ascultat cuvântul preotului Adrian Nazare, sub flamura drapelelor României, Ucrainei, Moldovei şi satului Mahala, au luat cuvântul rude ale martirilor din Mahala, Lunca şi Oroftiana.

Istoricul Petru Grior din Cernăuţi a prezentat evenimentele din ianuarie, februarie 1941, deputatul Nicolae Gostiuc – tragica soartă a rudelor celor asasinaţi, Dumitru Zahariciuc din Mahala – a povestit cu lacrimi despre dispariţia unchiului său, iar profesoare Valentina Constantin – a prezentat trista istorie a satului Frunza.

In cuvântul său, Constantin Moroşanu, preşedintele asociaţiei şi principalul organizator al manifestării, a specificat scopul evenimentului de a construi poduri de inimi, poduri de flori, poduri de dor, care să topească sârma ghimpată ce ne desparte de 76 de ani.

Profesorul Mihăiescu din Oroftiana, care a crescut şi trăit cu ochii la satul Frunza, a prezentat câteva aspecte şi întâmplări legate de viaţa celor ce au trăit pe aceste meleaguri.

Din partea consiliului local Suharău, a luat cuvântul doamna consilier Palamariu, adresând un sincer ,, Bine aţi venit la noi” tuturor oaspeţilor.

Grupul vocal al satului Mahala, sub conducerea Lenuţei Petriuc, a interpretat câteva cântece patriotice, care au emoţionat asistenţa până la lacrimi. Sub mândru tricolor românesc, sub faldurile drapelului UE, a Ucrainei şi Moldovei, cei prezenţi au înţeles faptul că numai într-o Europă unită pot fi iarăşi împreună să se bucure din plin de tradiţiile, datinile şi obiceiurile poporului român, moştenite din străbuni.

De la Herţa, poetul Gheorghe Şodrângă a trimis o cruce mare din lemn, transportată de către românul Vladimir Dogolici din Costiceni, cruce care va străjui pe dealul Oroftiana, în memoria martirilor şi urmează a fi – montată de către primăria Suharău. Prezentă ca totdeauna la evenimentele asociaţiei, mass – media judeţeană şi cea din Ucraina, au fost la înâlţime şi de astă dată.

Demn de consemnat este şi faptul că deşi campania electorală bate la uşă, politicienii nu au îndrăznit să profite de acest eveniment spre beneficiul lor. Dan Vezeteu, primarul comunei Coţuşca prezent la ambele comemorări ale martirilor de la Lunca, a declarat: ,,Istoria adevărată a poporului român o cunosc acum, cu soarta românilor din Ucraina şi Moldova fac cunoştinţă acum din acţiunile asociaţiei ,, Prietenii Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţa”, de aceea particip cu interes la toate acţinuile ,,renunţând la celelalte activităţi cotidiene”.

Preotul satului Oroftiana de Sus, Claudiu Vreme, care a depus un efort deosebit pentru acest eveniment a declarat în final ,,La Oroftiana astăzi s-au întâlnit oameni ce nu s-au văzut de zeci de ani, s-au regăsit rude, s-au stabilit prietenii, ne-am cunoscut strămoşii, semn că Dumnezeu vrea să ne apropie.

Prof. dr. Adăscăliţei Vasile a precizat: ,,Evenimatul de astăzi la care am participat împreună cu prof. dr. Dan Prodan, mă impresionează profund şi mă determină să cercetez mai mult în arhive, pentru a scrie o broşură care să cuprindă istoria satului Frunza. Urmaşilor noştri trebuie să le transmitem istoria zbuciumată a românilor din Herţ, ţinut rupt samavolnic din trupul României”.

Sursa: EuromediaBucovina