Sâmbătă, 19 septembrie 2020 - 5:27:10
Echipa Ştiri Actuale
Români din toate țările, uniți-vă!

Cabinet stomatologic Ploiesti, Dentist Ploiesti - Stomatologie

Cum se fac bani din ştirile false


29 iunie 2020




Cu toţi am întâlnit, în ultimele trei luni, cel puţin o informaţie falsă. De la cele care te amuză prin absurdul „informaţiei” propuse până la cele care te fac să crezi că parcă-parcă ar putea „să fie ceva acolo”. Publicaţiile care distribuie informaţii false în mediul online par să fi prosperat o dată cu răspândirea pandemiei cauzate de virusul SARS-CoV-19. Multe site-uri de ştiri false nu au un proprietar cunoscut, o redacţie sau o echipă administrativă care să îşi asume conţinutul publicat. Unele sunt neprofesioniste, cu gramatică aproximativă şi grafică amatoricească, populate de conţinut îndoielnic şi greu de navigat. De ce există astfel de site-uri? Cine le ţine în viaţă? Sunt susţinute prin muncă voluntară? Sunt ele sponsorizate? Sau au găsit proprietarii lor o metodă de a le face profitabile?

În unele cazuri, astfel de publicaţii sunt susţinute din motive pur ideologice, ca surse deliberate de dezinformare.  Dar de multe ori existenţa lor se datorează dorinţei - şi capacităţii lor - de a face bani.

Un studiu publicat de Universitatea Central Europeană din Budapesta în mai 2020, arată că ştirile false pot fi afaceri profitabile în Europa Centrală şi de Est. Marius Dragomir, directorul centrului de cercetare care a condus studiul,  a explicat pentru CJI că există multe modele de finanţare utilizate de site-urile de dezinformare din Europa de Est. Publicitatea este sursa principală de venituri, dar banii vin şi din donaţii de la cititori, facilităţi fiscale, fonduri de stat, venituri din vânzările de mărfuri, etc. „Pentru operaţiunile mici, susţinute de o persoană, este o afacere profitabilă, deoarece aceşti oameni nu au cheltuieli majore, ceea ce se traduce într-o marjă de profit foarte mare”, afirmă Dragomir.

Rolul internetului în finanţarea şi răspândirea ştirilor false

Platformele de socializare precum Facebook, Instagram, Twitter şi motoarele de căutare precum Google au un rol esenţial atât în răspândirea ştirilor false, dar şi în finanţarea lor, căci ele domină şi industria de publicitate online. Platformele sunt construite pentru a oferi vizibilitate mai mare  conţinutului super-viral. În majoritatea cazurilor, conţinutul de proastă calitate, încărcat cu informaţii false şi tot felul de interpretări bizare ale realităţii se răspândeşte „ca focul” pe reţele, pentru că oamenii îl găsesc incitant, chiar dacă nu îl cred întru totul. Chiar şi atunci când criticăm un anumit articol, tot dăm share sau punem un link către articol. Cu cât e mai mult distribuit de către utilizatori, cu atât mai mult este ”scos în faţă” de platformele de socializare. Logica e simplă: dacă mulţi oameni consideră interesant un articol, este foarte posibil ca şi prietenii lor să îl considere interesant. Platformele sociale ne fac să vizualizăm şi să interacţionăm cât mai mult cu conţinutul online, pentru că astfel publicitatea asociată cu un anumit articol creşte. Mai multe click-uri pe spoturile publicitare,  înseamnă mai mulţi bani. Deci, cu cât este un conţinut mai „viral”, cu atât va fi el mai profitabil.  Platformele sunt cele care plasează publicitatea şi cele care încasează banii. Doar o parte din aceşti bani ajunge la autorul articolului.

Recorder a explicat cum intermediază Google relaţia dintre companii şi site-urile de ştiri false atunci când numărul de click-uri poate să le aducă de la câteva sute de euro la de zeci de mii de euro lunar. Într-o ţară ca România, unde salariul minim pe economie este sub 300 de EUR lunar, chiar şi 100 de EUR este o sumă binevenită. Dar, suta respectivă nu se face uşor. Este nevoie de aproximativ 100 000 de vizualizări pe un articol pentru a strânge 100 de EUR. Deci, modelul de afaceri al publicaţiilor online este unul facilitat de consumul în masă. 

Comportamentul site-urilor de ştiri false din ţara noastră este coerent cu restul ţărilor din lume. „Există tendinţe comune între Europa de Est şi alte părţi ale lumii, cum ar fi cazul reţelelor de site-uri administrate de o singură entitate pentru a obţine un public mai mare, utilizarea de nume URL foarte similare cu media mainstream (pentru a induce în eroare cititorii şi de a-i lua de la publicaţiile mai mari), utilizarea Facebook ca pagină de ancorare (în cazurile în care Google reduce accesul acestor site-uri la veniturile din publicitate). Există însă şi diferenţe majore. În ţări precum India sau Brazilia, dezinformarea este răspândită mai eficient prin intermediul aplicaţiilor de mesagerie, cum ar fi WhatsApp (ceea ce face mai dificilă, dacă nu imposibil de urmărit entitatea reală care produce şi distribuie un astfel de conţinut). În Asia de Sud-Est, dezinformarea este răspândită prin cantităţi masive de site-uri greu de urmărit şi înregistrate în diverse locaţii etc.” declară Dragomir.

Atât Facebook, cât şi Google fac anumite eforturi de a controla fenomenul răspândirii ştirilor false. De exemplu, în timpul pandemiei Facebook a promovat pagina de informare a Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate şi a început să marcheze conţinutul identificat ca potenţial fals, adăugând linkuri către informaţii alternative.  Google a avut o campanie de conştientizare a utilizatorilor privind măsurile de igienă care îi pot proteja de virus. Aceste măsuri de promovare a conţinutului „bun”, poate avea un efect de contracarare a informaţiilor false, dar problema răspândirii virale a conţinutului fals nu a fost, până în prezent, rezolvată.


Dumitriţa Holdiş

Ioana Avădani


Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Google Plus
Share on Linkedin
rating
(73 vizualizări)
Dacă v-a plăcut acest articol, daţi-ne un like:

Adăugaţi un comentariu:
Folosind un cont de facebook:
sau folosind formularul următor:
Nume:

Email:

Comentariul:

Cod siguranţă:
Codul de securitate



Din aceeaşi categorie:










Servicii medicale de calitate la standarde europene









































































Ştiri Actuale on Linkedin
Ştiri Actuale on Twitter
 on Google Plus
Ştiri Actuale on Facebook



servicii complete deratizare,dezinsectie,dezinfectie

































ISSN–L 2344 – 3006, ISSN 2344 – 3006
Actualizat la 15 septembrie 2020
Autentificare
stiriactuale.ro