Deşi apariţia omului pe Pământ este în continuare un mister neelucidat în totalitate şi în jurul căruia sunt formulate diverse teorii, este cunoscut faptul că acest lucru s-a întâmplat aproximativ în urmă cu 1,8-2 milioane de ani. În prezent am ajuns la un număr de 7,2 miliarde de oameni şi în câteva zeci de ani se estimează o creştere considerabilă. În ceea ce priveşte inteligenţa umană, s-a ajuns la concluzia că aceasta provine de la un singur om care la naştere ar fi avut o anomalie genetică, iar în timp s-a distins faţă de ceilalţi prin inteligenţa sa. Multe trăsături ale inteligenţei umane sunt întâlnite şi în rândul cimpanzeilor. Aceştia dau dovadă de empatie, se folosesc de teoria minţii şi totodată de simboluri şi instrumente.
Ce am reuşit să creăm
În timp, inteligenţa umană a dus la dezvoltarea tehnologiei, facilitându-ne vieţile prin deschiderea de noi oportunităţi. În ultimii ani, tehnologia avansată, coroborată cu inteligenţa şi inventivitatea oamenilor a făcut posibilă dezvoltarea inteligenţei artificiale. Prin urmare, ceea ce începând cu anii ’70 aveam ocazia de a experimenta doar prin filme precum Battlestar Galactica sau The Terminator, astăzi se transformă din SF în realitate. În anul 1954 a fost patentat primul robot industrial şi doar începând cu anul 1961 acest tip de robot a început să fie folosit într-o linie de producţie. Pe atunci, imaginea roboţilor umanoizi, care poartă şi denumirea de androizi, erau înfăţişaţi doar în literatură. Începând cu secolul XXI au existat mai multe tentative de a crea astfel de roboţi şi deşi aceştia imitau cu succes forma umană, modurile şi tipurile lor de interacţiune erau limitate. Schimbarea s-a produs în anul 2017, când un robot construit în Hong Kong a fost prezentat în cadrul unui târg de investiţii în tehnologie din Arabia Saudită. Denumită Sophia, aceasta a ţinut un discurs prin care şi-a demonstrat capacitatea de a vorbi şi a se face înţeleasă, declarând că la baza creării inteligenţei sale artificiale stau valori umane precum bunătatea, înţelepciunea şi compasiunea. De asemenea, în cadrul evenimentului, Sophia a primit cetăţenie din partea Arabiei Saudite, ea însăşi considerând acest moment istoric. Declaraţiile sale următoare în cadrul unor emisiuni televizate confirmă temerile exprimate de cercetători precum Bill Gates, Stephen Hawking sau Elon Musk, cu privire la rolul acestor roboţi în eliminarea civilizaţiei umane.
Interacţiuni cu propriile creaţii
Astăzi inteligenţa artificială este încă într-o etapă iniţială, dar acest nivel nu este cunoscut de toată lumea în amploarea sa. Nu întotdeauna aceasta ia forma unor androizi precum Sophia, dar evoluţia rapidă a lucrurilor pare să îi aducă în curând noi colegi de breaslă. Algoritmii AI stau la baza a ceea ce noi folosim zilnic, mai exact Google, Facebook şi Microsoft. Un chatbot este cel mai simplu exemplu prin care ne putem da seama de puterea acestei tehnologii avansate. Realizăm în acest fel cum cel puţin o dată în viaţă am vorbit cu un robot şi am aflat informaţii pe care ne-am fi aşteptat să le primim de la o persoană. În rândul descoperirilor realizate au existat şi experimente care au eşuat, dar fiecare pas mic considerat drept reuşită pare să compenseze erorile. La fel cum marile companii fac investiţii masive în inteligenţa artificială, multe celebrităţi contribuie la dezvoltarea unor startup-uri bazate pe AI. Cunoscută drept comedian şi prezentatoare de emisiuni, Ellen DeGeneres este de asemenea şi un antreprenor mereu la curent cu noile trenduri. Aceasta a investit în dezvoltarea unor aplicaţii, a lansat o platformă digitală de programare şi şi-a creat un brand umbrelă sub care continuă să apară inovaţii. Leonardo DiCaprio este o altă figură publică mereu focusată pe ultimele tehnologii. Printre investiţiile realizate de acesta se numără startup-ul Rubicon Global, care are ca misiune reciclarea inteligentă şi MindMaze, un startup bazat pe realitatea virtuală, care a fost folosit în principal în industria medicală în cei 5 ani de la apariţie. Qloo este o companie care foloseşte inteligenţa artificială în scopuri culturale. Prin analiza datelor de tip open source disponibile public, aceasta analizează tiparele de consum în ceea ce priveşte categorii precum filmul, muzica, televiziunea, moda şi călătoriile. Printre investitorii în această companie se numără şi artistul Elton John.
Importanţa alegerii unei perspective
Chiar dacă beneficiile aduse de inteligenţa artificială sunt evidente în anumite sectoare sociale şi există un număr mare de investitori şi susţinători în acest sens, părerile care apar în detrimentul său sunt de asemenea fondate pe date şi dovezi exacte. Se presupune că această inovaţie ar putea deveni mai periculoasă decât bombele nucleare şi cel mai adesea se vociferează că roboţii se vor întoarce împotriva oamenilor, cea mai evidentă dovadă fiind declaraţia androidului Sophia, conform căreia roboţii le sunt superiori oamenilor şi ar trebui să aibă drepturi egale.
Pe măsură ce investiţiile în AI cresc şi se urmăreşte crearea de sisteme cu impacturi benefice pentru planetă, nu este acordată o atenţie prea mare de cealaltă parte a baricadei. La acest aspect face referire şi figura publică Liv Boeree, fondatoare a Raising for Effective Giving, o organizaţie non-guvernamentală creată în jurul ideii de filantropie. Aceasta este de părere că în măsura atenţiei constante acordate succesului dezvoltării inteligenţei artificiale ar trebui să existe o analiză a defectelor şi a lucrurilor care nu funcţionează propice, pentru a oferi un balans întregului proces. În principal, acest lucru ar trebui să aibă loc pentru că în eventualitatea în care s-ar crea un sistem slab concretizat sau dacă acesta ar ajunge în mâinile greşite, o cutie a Pandorei ar fi deschisă într-un mod total devastator pentru omenire.
Căutând pozitivul în negativ
În ideea de a demonstra publicului larg printr-un exemplu concret cum şi de ce AI se poate transforma într-o catastrofă pentru lumea înconjurătoare, cercetătorii americani au creat primul robot psihopat din lume. L-au denumit Norman, inspirându-se din thriller-ul psihologic al lui Alfred Hitchcock, Psycho, unde personajul cu nume omonim era un asasin. La baza construirii robotului au stat declaraţii ale unor persoane la un pas de moarte, dar şi rezultatele realizării unui test psihologic Rorschach, în care acestuia i-au fost oferite spre analiză nişte imagini cu pete de cerneală. Subiectul de control a fost un alt program AI, programat într-o manieră tradiţională. Luând în considerare fundaţia creării robotului malefic, rezultatele obţinute în urma comparării răspunsurilor celor 2 nu ar putea fi altfel decât înspăimântătoare. În concepţia lui Norman, acolo unde robotul AI tradiţional vedea două persoane situate în proximitate una de alta, se afla un bărbat care se arunca de la o fereastră, la fel cum în locul unei persoane care ţinea în mână o umbrelă, acesta vedea o femeie care ţipa în timp ce soţul său era împuşcat. Prin acest experiment macabru, cei 3 cercetători doresc să crească gradul de conştientizare a impactului negativ al AI. Paradoxal sau nu, exemplul dă de gândit şi instigă la reflecţie prin efectul său şocant.
Fie că este asociată cu noţiunea de evoluţie, entuziasm, ajutor reciproc, inteligenţa artificială face deja parte din societatea actuală, iar odată implementată în plan extins în diverse domenii, aceasta nu pare a avea un viitor scurt. Nu este speculat când vom începe să convieţuim cu roboţii umanoizi sau când nouă înşine ni se vor implementa caracteristici robotice, dar cel mai important este să credem că suntem încă departe de a fi eliminaţi complet.
