În cadrul unui interviu acordat jurnalistei Andriana Cheptine pentru portalul TRIBUNA, Ana Guţu, ex-deputat, membru al grupului de iniţiativă privind crearea noului partid „Dreapta”, a vorbit despre cum a venit ideea lansării unui nou partid, cîţi colegi din PLR se vor implica în noul proiect politic, ce partide le vede în calitate de concurenţi, dar şi dacă nu se teme de probleme în procesul de înregistrare a noului partid, dat fiind faptul că acesta se declară unionist. Iata acest interviu, pe care l-am preluat in intregime:
T.: Cum v-a venit ideea lansării unui nou partid?
A.G.: După ce foştii colegi din PLR în frunte cu Ion Hadârcă ne-au exclus din partid pentru că am avut o altă opinie vizavi de participarea în alegerile parlamentare din noiembrie, grupul nostru nu s-a împrăştiat, am continuat să discutăm, să ne întâlnim, să examinăm varii perspective pentru a materializa energiile şi atitudinile critice pe care le manifestăm. Decizia a survenit după câteva luni, când am epuizat un proces de negocieri cu unii lideri ai partidelor extraparlamentare, cărora le-am propus un rebranding al formaţiunilor pentru a lansa un nou proiect.
T.: Cîţi colegi din PLR vă vor urma în noul proiect politic?
A.G.: Nu ne-am pus scopul sustragerii foştilor colegi din PLR. PLR nu a fost creat ca un partid unionist, mulţi din foştii colegi sunt departe de ideea unionismului, dar, acei care vor considera că doresc să facă parte dintr-o echipă ce va lupta pentru idee şi nu pentru materie (a se citi bani), sunt bineveniţi.
T.: Pe ce segment de electorat mizaţi şi ce procent ar reprezenta acesta în societate, în opinia Dvs.?
A.G.: Ne adresăm îndeosebi tinerilor, intelectualilor, antreprenorilor mici şi mijlocii în speţă, dar şi celorlalte categorii ale societăţii, care îmbrăţişează ideea unirii Republicii Moldova cu România repusă pe un făgaş pragmatic, în baza unei armonizări rapide a sistemului socio-economic, diplomatic, militar, juridico-politic al Republicii Moldova cu cel românesc.
T.: Ce partide le vedeţi în calitate de concurenţi?
A.G.: Suntem în opoziţie totală cu partidele de stânga şi extremă stânga, cu partidele populiste, care pe lângă faptul că doresc să antreneze Republica Moldova pe un făgaş de dezvoltare estică, în contradicţie cu tot ce înseamnă libertate, democraţie, drepturile omului, mai şi denigrează demnitatea şi adevărul istoric despre identitatea naţională, lingvistică şi civilizatoare a românilor din Republica Moldova.
T.: În ce măsura credeţi că veţi reuşi să coagulaţi forţele unioniste din RM?
A.G.: Ne propunem să construim un partid politic bazat pe merit, profesionalism şi corectitudine, cu finanţare transparentă – adică un partid normal, şi nu o structură clientelară bazată pe beneficii materiale, ghidată de principiul „cine dă mai mult cu banul acela e mai tare”. Cât despre coagulare, este important ca părtaşii ideilor noastre să se regăsească printre membri şi susţinători, mai puţin cred în ideea coagulării formaţiunilor. O spun pentru că timp de 8 luni am avut varii discuţii, negocieri care nu s-au soldat cu vreun rezultat palpabil.
T.: Veţi atrage în activitatea noului partid şi activişti ai Platformei Acţiunea 2012 şi din Mişcarea Tinerii Moldovei?
A.G.: Vom colabora neapărat cu aceste două organizaţii non-guvernamentale, şi, dacă membrii şi susţinătorii lor vor dori să se lanseze în politică, le vom oferi platforma „Dreptei”.
T.: În ce măsura mizaţi pe diasporă?
A.G.: Miza pe diasporă este una definitorie. Concepţia noii formaţiuni prevede atragerea din diasporă a celor mai pregătiţi tineri profesionişti, care sunt gata să se implice în procesul decizional public, fie legislativ fie guvernamental, pentru a transforma calitatea vieţii cetăţenilor din Republica Moldova, pentru a accelera armonizarea până la contopire a Republicii Moldova cu România.
T.: Nu vă temeţi de probleme în procesul de înregistrare a noului partid, dat fiind faptul că acesta se declară unionist?
A.G.: Orice idee politică este viabilă şi are dreptul la viaţă, iar în contextul istoric şi geopolitic reunificarea celor două state româneşti este mai mult decât o idee, este o realitate foarte proximă, un fapt cert care va avea loc, iar noi trebuie să pregătim terenul ca juridic, politic şi instituţional Republica Moldova să fie gata pentru aceasta.
T.: Pe ce susţinere de la Bucureşti mizaţi?
A.G.: Vom colabora cu partidele politice de dreapta din România.
T.: Pe cât de realizabil vi se pare obiectivul unirii cu România? În câţi ani s-ar putea produce acest lucru?
A.G.: Repet, unirea Republicii Moldova cu România nu se negociază şi nu se pune la îndoială, dezideratul unirii este unul mai actual ca oricând în condiţiile crizei geopolitice din Europa de Sud-est, mă refer la războiul ruso-ucrainean şi pericolul redeclanşării unui nou conflict pe Nistru. Voinţa politică pentru reunificarea celor două state româneşti este în continuă creştere şi este direct proporţională cu opţiunea cetăţenilor. Iar cetăţenii, după ce au pierdut încrederea în capacitatea clasei politice de a asigura viabilitatea proiectului statal Republica Moldova (a se citi furtul miliardului, subordonarea partinică a justiţiei şi corupţia generalizată) – văd în unirea Republicii Moldova cu România unica şansă de a trăi decent, prosper şi în deplină securitate.
