Nu puţini dintre prietenii sau cunoştinţele mele, care ştiu de numeroasele deplasări pe care le fac în Moldova din stânga Prutului - Cealaltă Românie, cum şi-a intitulat una dintre cărţile sale regretatul patriot basarabean Andrei Vartic - se arată miraţi şi nu înţeleg faptul că această bucată de pământ românesc este deosebit de frumoasă şi atractivă. Da, este adevărat că basarabenii trăiesc în cea mai săracă ţară din Europa, dar asta-i o altă poveste. Tristă!
Pentru azi vă propun o excursie imaginară într-o foarte atractivă localtate aflată pe malul stâng al râului Nistru: REZINA.
Rezina (mai demult Rezina-Târg) este un oraş din Republica Moldova, reşedinţa raionului omonim, situat pe malul drept al Nistrului, la 98 km de municipiul Chişinău şi la 3 km. de gara oraşului Râbniţa. Cea mai importantă întreprindere din Rezina este Fabrica de ciment, sucursală a Lafarge România.
Localitatea are un profil turistic atractiv, datorită obiectivelor turistice naturale din preajmă. În sudul oraşului, la circa 4 km, se găsesc nişte foste chilii şi lăcaşuri de rugăciune săpate în calcarul unor înălţimi. Ele datează de 800-900 de ani. În consecinţă, în apropierea acestui sit, a fost întemeiată mănăstirea Saharna.
Atestarea documentară a localităţii este datată 5 februarie 1495. Informaţia vine din timpul domniei lui Ştefan cel Mare, când un oarecare diac Matei scria, la Iaşi, că se vinde "...un sat pe Nistru, la gura Rezinei, lîngă moşia satului Ţareuca, unde a fost Alexa, vataman..." Pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Rezina este calificată ca târg, pentru că, abia în secolul al XIX-lea, localitatea devine centru de voloste. Începând cu anul 1940, în urma ocupării Basarabiei de către URSS, a devenit centrul administrativ al raionului cu acelaşi nume. Dar dezvoltarea urbană a început abia de prin anii 1970.
Populaţia Rezinei este de circa 14000 de persoane, peste 80 la sută fiind moldoveni/români.
Numele satului, după părerea cercetătorului Anatol Eremia, a fost preluat de la hidronimul Rezina, adică de la numele râuleţului Rezina, care pare să aibă la bază numele unei moşii, pe stăpânul căreia îl chema Răzanu şi în apropierea acestei moşii, sau chiar pe teritoriul ei, curgea râuleţul care a fost numit Rezina.
Până în anul 2002 suprafaţa Rezinei era de 100,08 km2, însă din 2003 ea constituie 33,52 km2 datorită faptului că unele localităţi rurale care intrau în componenţa localităţii au fost transformate în primării separate. Din totalul terenurilor 1.777 ha constituie terenurile cu destinaţie agricolă sau 46,2%. Toată zona aferentă Rezinei, situată pe malul râului Nistru, este foarte pitorească. Un interes deosebit prezintă două rezervaţii naturale: Saharna (de 670 ha) şi Ţipova (de 430 ha). De o rară frumuseţe este râuleţul Saharna, care formează 22 cascade mici. Printre cele mai impresionante se numără „Cascada Ţiganului” cu înălţimea de 4m şi lăţimea de 6m, însuşi bulboaca având adâncimea de 10m. Rezervaţia naturală Ţipova se întinde pe vechile terase ale Nistrului şi pe valea râului Ţipova, care, curgând prin defileu, formează mai multe cascade cu o înălţime de 10–16 m. Pe malul drept al acestui râu, între văgăuna Blănăriţei şi Valea-Satului, se mai păstrează urmele unei fortificaţii getice.
