Ideea înfrăţirii municipiului Câmpina cu oraşul basarabean Cimişlia s-a infiripat în anul 2013, atunci când o delegaţie a filialei Câmpina a Asociaţiei ”Cultul Eroilor”, condusă de col.(rez.) Marian Dulă, a efectuat o vizită în R.Moldova. Cu acest prilej, câmpinenii au ajuns şi în oraşul Cimişlia, capitala raionului cu acelaşi nume şi reşedinţa Regiunii de Dezvoltare Sud a Republicii Moldova, oraş cu circa 16.000 de locuitori, remarcabil prin potenţialul său agricol şi viticol, dar şi cu viitor parc industrial, proiect iniţiat de Consiliul Judeţean Prahova, în parteneriat cu guvernul R.Moldova, a cărui piatră de temelie a fost pusă în luna august 2013.
Marian Dulă şi Viorel Bondoc, ofiţeri pensionari şi membri ai delegaţiei amintite, amândoi consilieri municipali, i-au înmânat primarului din Cimişlia, Gheorghe Răileanu, o scrisoare de salut din partea primarului municipiului Câmpina, Horia LaurenţiuTiseanu. În document era adresată invitaţia ca reprezentanţi ai administraţiei din Cimişlia să vină la Câmpina pentru a pune bazele unei colaborări şi a face primii paşi spre înfrăţirea celor două localităţi. Înfrăţirea cu o localitate din Republica Moldova este o mai veche dorinţă a primarului Tiseanu, iar oraşul Cimişlia, deja înfrăţit cu localitatea prahoveană Vălenii de Munte, părea că este cel mai potrivit pentru materializarea acestui proiect. Zilele trecute, la Câmpina, a sosit o delegaţie a oraşului Cimişlia, compusă din primarul Gheorghe Răileanu, un consilier local şi trei veterani ai Războiului din Transnistria (1992).
Sosirea fraţilor de peste Prut nu a fost întâmplătoare, căci la sfârşitul lunii trecute s-au împlinit 96 de ani de la unirea Basarabiei cu România. În cuvântul său adresat gazdelor, primarul din Cimişlia a dovedit tuturor că este un mare patriot român şi un naţionalist devotat cauzei românismului, regretând faptul că, în 1991, atunci când R.Moldova şi-a câştigat independenuţa, nu s-a înfăptuit reunirea cu Ţara. Dar niciodată nu e prea târziu…
Potrivit ziarulprahova.ro, primarii celor două localităţi care se vor înfrăţi în curând şi-au făcut reciproc daruri simbolice, în sala de protocol a Primăriei Câmpina ( foto: Aurel Brad), delegaţia din Cimişlia participând la un simpozion desfăşurat la Casa de Cultură “Geo Bogza”, manifestare intitulată “Basarabia, pământ românesc”, organizată de municipalitatea câmpineană în colaborare cu Asociaţia “Cultul Eroilor”.
Vorbind şi în deschiderea ultimei şedinţe a legislativului câmpinean, primarul Gheorghe Răileanu a avut un discurs bogat în semnificaţii: “Dorim o colaborare cât mai rodnică şi mai strânsă cu municipiul Câmpina, dar nu ne facem iluzii că ea se va săvârşi deîndată, ci treptat, cu paşi mai mici, dar siguri. Sperăm că, la început, vom avea o colaborare culturală, urmată apoi şi de una economică. Avem deja legături trainice cu judeţul Prahova. Suntem înfrăţiţi cu Vălenii de Munte şi avem o colaborare foarte bună cu preşedintele Consiliului Judeţean, dl Mircea Cosma. Astăzi, cele mai importante pentru oraşele noastre sunt acţiunile şi sentimentele comune. Românii din Republica Moldova au o situaţie pe care puţini din Ţară o înţeleg, fiindcă ei au fost supuşi unei nemiloase deznaţionalizări şi rusificări, timp de aproape două secole. Noi vrem să modernizăm Republica Moldova, să o facem europeană, dar ne luptăm din greu cu mentalităţi învechite, sovieto-comuniste La noi, administraţia publică centrală nu vrea să cedeze din putere administraţiilor locale (…). Sperăm să ne întâlnim cât mai grabnic pentru a cunoaşte practica dvs în administraţia publică, dar şi în alte domenii, precum funciar sau urbanism. Aşadar, aşteptăm cu nerăbdare semnarea protocolului de colaborare”.
De reţinut faptul că municipiul Câmpina, atestat documentar în anul 1503, este al doilea oraş ca mărime şi importanţă din judeţul Prahova, cu o populaţie de circa 33000 de locuitori. Oraşul este situat la 35 km faţă de Ploieşti, reşedinţa de judeţ, şi la 25 km faţă de Sinaia, de aici începând practic Valea Prahovei, cea mai importantă - şi căutată – zonă turistică a României. Cele mai cunoscute pesonalităţi locale, care s-au născut/trăit o parte a vieţii aici sunt: Dimitrie Bolintineanu, Cezar Boliac, I.H.Rădulescu, George Coşbuc, Eugen Jebeleanu, Geo Bogza, Nicolae Grigorescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu. De altfel, Castelul ”Hasdeu”(foto) şi Casa Memorială ”Nicolae Grigorescu” sunt printre cele mai atractive obiective turistice a miilor de turişti români şi străini care vizitează Valea Prahovei.
