“…Imnul conţine acest sublim „acum ori niciodată”, prezent în toate imnurile naţionale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la „Marseilleza” Revoluţiei franceze. Şi pentru a demonstra încă o data că peste Prut trăieşte un popor românesc, ”Deşteaptă-te române! ” a fost şi imnul de stat al Republicii Moldova în perioada 1991 – 1994 când a fost înlocuit cu ,,Limba noastră,,. Şi pentru că ”Deşteaptă-te române! ”a însoţit brava Armată Română în marile bătălii ale istoriei şi pentru că numai în câteva zile , la Tabla Buţii Armata Română va da onorul la Cimitirul Eroilor căzuţi în luptele pentru reîntregirea neamului şi a ţării, vă mulţumesc dragi ostaşi pentru eforturile voastre de zi cu zi pentru a ne asigura o viaţă liniştită.
La mulţi ani români, oriunde aţi fi! La mulţi ani, fraţi români de peste Prut, din Bucovina de Nord, Herta şi Hotin! La mulţi ani Drapelului Naţional! La mulţi ani, Imnului Naţional! La multi ani România! Deşteaptă-te române!”, a spus Ludmila Sfîrloagă, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Prahova la ceremonia militară organizată, vineri, 29 iulie 2016, pe platoul din faţa Palatului Administrativ din Ploieşti, cu ocazia Zilei Imnului Naţional al României.
La ceremonia oficială au participat reprezentanţi ai Prefecturii Prahova, ai Consiliului Judeţean Prahova, ai Primăriei Ploieşti. Data de 29 iulie a fost proclamată, în 1998, Ziua Imnului Naţional al României - 'Deşteaptă-te române!', simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848.
La 29 iulie 1848, 'Deşteaptă-te române!' a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic 'Un răsunet' de Andrei Mureşanu, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Interzis de regimurile totalitare, timp de aproape o jumătate de secol, 'Deşteaptă-te române!' a fost ales, imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, ca Imn Naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991.
