Luni, 9 decembrie 2019 - 3:11:30
Echipa Ştiri Actuale
Români din toate țările, uniți-vă!

Cabinet stomatologic Ploiesti, Dentist Ploiesti - Stomatologie

Trei milioane de moldoveni îşi aleg duminică preşedintele!


28 octombrie 2016

Aproape trei milioane de moldoveni sunt chemaţi la urne duminică, pentru a-şi alege preşedintele prin vot direct, pentru prima dată în ultimii 15 ani. 

Socialistul Igor Dodon şi candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu sunt favoriţi la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, arată Barometrul Opiniei Publice, un sondaj dat publicităţii săptămâna trecută la Chişinău, relatează Deschide.md.

Astfel, Igor Dodon, candidatul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, ar fi votat de 35,6% dintre moldovenii decişi să se prezinte la urne. El o devansează mult pe candidata PAS, Maia Sandu, aflată pe a doua poziţie, cu 11,7% din intenţiile de vot.

Pe locul al treilea se află candidatul Platformei Dreptate şi Adevăr, Andrei Năstase, susţinut de 8,7% din electorat. El este urmat de Dumitru Ciubaşenco (Partidul Nostru), cu 6,9% din intenţiile de vot, de Iurie Leancă (Partidul Popular European din Moldova), cu 1,9% din intenţiile de vot, şi de Mihai Ghimpu (Partidul Liberal), cu 1,3% din intenţiile de vot.

Rolul preşedintelui este important în Republica Moldova, acesta având dreptul de a întoarce legi în Parlament, de a dizolva legislativul în unele condiţii şi de a numi premierul.

Pentru validarea primului tur de scrutin este necesară participarea a cel puţin o treime din numărul cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

Dacă nici un candidat nu va întruni cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care vor participa la alegeri, atunci pe 13 noiembrie 2016 se va organiza al doilea tur, pentru care nu este stabilit un prag minim de participare.

Igor Dodon, favoritul la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, vrea să pună capăt apropierii ţării sale de Uniunea Europeană şi să o reorienteze către Rusia, pe fondul nemulţumirii publice profunde faţă de prooccidentalii aflaţi la putere şi în timpul cărora statul s-a confruntat cu tulburări economice, relatează Reuters.

Fosta republică sovietică a fost zguduită de furtul a un miliard de dolari – echivalentul a o optime din PIB-ul ţării – din bănci. Scandalul, al cărui impact este încă resimţit, a subliniat amploarea corupţiei în cea mai săracă ţară europeană, unde venitul mediu lunar al unei familii este sub 300 de dolari. 

O victorie a lui Igor Dodon, candidatul Partidului Socialist, aflat în opoziţie, ar fi o veste bună pentru Rusia, care se luptă cu Occidentul pentru influenţă în Europa de Est, inclusiv în Republica Moldova şi Ucraina.

Socialiştii lui Dodon vor să anuleze un plan din 2014 pentru legături comerciale şi politice mai strânse cu UE. În schimb, ei vor să înscrie ţara în Uniunea Vamală Eurasiatică, dominată de Rusia.

Unii diplomaţi europeni cred, însă, că retorica electorală a lui Dodon ţine mai mult de divizarea spaţiului public decât de substanţa politică. El le-a spus diplomaţilor că partidul său nu va anula Acordul de Asociere cu UE, a declarat un ambasador dintr-o ţară europeană, citat sub acoperirea anonimatului.

De asemenea, socialiştii sunt de acord cu acordarea unei autonomii sporite regiunii separatiste Transnistria, a cărei populaţie majoritar rusofonă vrea alipirea la Rusia.

La polul opus, Partidul Democrat, aflat la putere în ţară, consideră Acordul de Asociere cu UE drept un pas crucial pentru depunerea candidaturii la UE până în 2020.

Candidaţii prooccidentali folosesc spectrul influenţei ruse pentru a obţine bani de la Occident, a explicat ambasadorul citat sub acoperirea anonimatului.

Diviziunea “este superficială, efemeră şi este folosită greşit de ambele părţi”, a avertizat el. “Cartea ‘vin ruşii’ este folosită pentru a cere accesul la finanţarea” UE, a adăugat diplomatul.

Socialiştii au avertizat că vor organiza proteste de stradă, dacă va câştiga candidatul sprijinit de Guvern, ameninţând cu şi mai multă instabilitate într-o ţară care a avut cinci premieri în ultimii trei ani.

“Aceste alegeri au loc pe fondul unei încrederi foarte scăzute în actualul Guvern şi în calea integrării proeuropene”, a declarat Dodon, în vârstă de 41 de ani, fost ministru al economiei, pentru Reuters.

“În majoritatea cazurilor, susţinerea pentru UE a fost o susţinere geopolitică. Iar Occidentul a ignorat corupţia din birocraţia moldoveană”, a adăugat el.

Prinsă între Ucraina şi România, stat membru UE, Republica Moldova, o ţară micuţă, cu o populaţie de 3,5 milioane de oameni, a intrat pe calea proeuropeană în 2009, deşi depindea de livrările energetice ruse şi în pofida disputei teritoriale nerezolvate privind Transnistria.

Decizia de a semna Acordul de Asociere cu UE a determinat Rusia să impună un embargo pe produse agricole importante de la Chişinău – inclusiv pe mere şi vin – ce reprezintă o sursă majoră de venit pentru moldoveni.

Între Rusia şi UE “se duce o luptă geopolitică, dar noi suntem cei care suferim”, a insistat Dodon. “Exporturile către piaţa UE nu au crescut, dar am pierdut piaţa rusă”, a adăugat el.

Există o serie de paralele între situaţia din Republica Moldova şi cea din Ucraina, scrie Reuters. Când un lider prorus de la Kiev a suspendat Acordul de Asociere al ţării cu UE, în urmă cu trei ani, protestele de amploare l-au îndepărtat de la putere şi l-au obligat la exil. Însă, în prezent, în Republica Moldova, liderii prooccidentali sunt afectaţi de scandaluri.

Impactul scandalului financiar privind miliardul furat, de-a lungul anilor, prin credite false, schimburi de active şi acorduri între acţionari, este sever pentru o economie ţinută pe linie de plutire în special prin banii trimişi de moldovenii care lucrează în Europa şi Rusia.

Scandalul a dus la proteste de stradă, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi UE au îngheţat asistenţa, moneda naţională s-a prăbuşit, iar inflaţia a depăşit 10%.

Fostul premier Vlad Filat, care a fost implicat, a fost luat cu cătuşe din clădirea Parlamentului şi închis. Însă mulţi moldoveni cred că şi alţi membri ai elitei pro-UE au fost implicaţi sau cel puţin au fost la curent cu schemele financiare.

Unii miniştri din actualul Guvern, inclusiv premierul Pavel Filip, care a ajuns la putere pe fondul protestelor din ianuarie, au făcut parte din două Guverne precedente care au acordat garanţii pentru împrumuturile de urgenţă oferite băncilor de unde au dispărut banii.

Scandalul a dus la o scădere a susţinerii faţă de aderarea la UE. Potrivit unui studiu publicat în luna aprilie, 41% din populaţie voia ca ţara să fie inclusă în blocul comunitar, faţă de aproape 63% în 2009.

„Oamenii au crezut în integrarea europeană şi au fost înşelaţi, pentru că partidele au folosit acest concept doar pentru a fura bani de la oameni”, a explicat Sergiu Tofilat, de la ONG care se ocupă cu scoaterea la lumină a corupţiei din sectorul energetic.

O parte dintre dezamăgirea simţită de unii alegători faţă de Occident este pusă pe seama influenţei mogulului Vlad Plahotniuc, perceput ca având o influenţă foarte mare asupra politicii din ţară şi asupra instituţiilor statului. El a fost ţinta mai multor proteste de stradă anul acesta.

Aliaţii săi susţin că influenţa sa este exagerată în mod deliberat de opozanţi.

 


Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Google Plus
Share on Linkedin
rating  rating  rating  rating  rating
(544 vizualizări)
Dacă v-a plăcut acest articol, daţi-ne un like:

Adăugaţi un comentariu:
Folosind un cont de facebook:
sau folosind formularul următor:
Nume:

Email:

Comentariul:

Cod siguranţă:
Codul de securitate



Servicii medicale de calitate la standarde europene

Din aceeaşi categorie:



















































































Ştiri Actuale on Linkedin
Ştiri Actuale on Twitter
 on Google Plus
Ştiri Actuale on Facebook







servicii complete deratizare,dezinsectie,dezinfectie


































ISSN–L 2344 – 3006, ISSN 2344 – 3006
Actualizat la 8 decembrie 2019
Autentificare
stiriactuale.ro