Taraclia şi Comrat sunt vizate de către mişcarea separatistă care vrea să constituie în Ucraina aşa-zisa „Republică Basarabeană Bugeac”, anunţă procurorii de la Chişinău, pe fondul reţinerii cetăţeanului rus suspectat de implicare în acest plan secesionist.
Procurorii susţin că suspectul, reţinut ieri pe Aeroportul Internaţional Chişinău, ar fi organizat un grup în Republica Moldova însărcinat cu popularizarea ideii de a crea o asemenea republică separatiste, informează TASS.ru
„Această organizaţie este activă în sudul Republicii Moldova, în oraşele Taraclia şi Comrat”, a precizat procurorul Artur Sârcu.
La finele lunii octombrie, grupul separatist “Rada Populară a Basarabiei” a proclamat aşa-zisa “reconstituire” a unei “Republici Basarabene Bugeac” în componenţa căreia secesioniştii vor să introducă raioanele Ismail, Tatarbunar, Tarutino, Reni, Arciz şi Beleaev din regiunea Odesa şi regiunea autonomă Găgăuzia. În acest sens, grupul planifică şi organizarea unui referendum la care vor invita observatori din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a Uniunii Europene, a OSCE şi a altor autorităţi internaţionale.
Anul trecut, mass-media ucraineană avertiza asupra intenţiei Rusiei de a ocupa o parte a regiunii Odesa, a regiunii găgăuze şi regiunile de sud din Republica Moldova şi controlarea lor sub genericul unei aşa-zise „Republicii Populare Basarabia”.
Pentru realizarea acestui scenariu, avertizau experţii în securitate, ar fi fost necesară destabilizarea situaţiei în unele zone ale Republicii Moldova, precum autonomia găgăuză, Basarabeasca, Taraclia, dar şi în regiunea transnistreană.
Bugeacului, cunoscut şi sub numele de Basarabia istorică, este o luxuriantă regiune de câmpie devenită parte a Ucrainei după destrămarea URSS.
Basarabia istorică se învecinează la vest şi nord cu Republica Moldova, în sud cu România, iar în est si sud-est cu Marea Neagră, fiind legată de Ucraina numai printr-o mică fâşie de pământ cu două drumuri aflate într-un stadiu de uzură aproape medievală.
Dacă Vladimir Putin ar dori să-şi creeze o breşă terestră care să-i permită un spaţiu larg de manevră spre graniţa României, Buceagul ar fi cheia de aur, servindu-i geografic pe tavă şi Odesa.
În ceea ce priveşte infrastructura, Basarabia istorică este prinsă într-o cuşcă: nu există poduri peste Dunăre spre România, iar dacă, într-o ipoteză de război, podurile de peste Nistru ar fi dinamitate, Buceagul s-ar trezi complet claustrat.
Un analist care urmăreşte evoluţia regiunii, Anatoly Baronin, spunea la începutul acestui an că Basarabia istorică nu seamănă cu Donbas, “cu problemele sale economice şi cu populaţia sa nemulţumită”, ci ar putea fi destabilizată uşor printr-un “scenariu de criză financiară sau militară”.
Vara trecută, serviciul de securitate al Ucrainei a blocat tentativa de popularizare a mişcării „Adunarea Populară a Basarabiei”.
