Guvernarea de la Chişinău urma să obţină un nou program de finanţare cu FMI în luna octombrie, dar nu se ştie dacă vor reuşi deoarece înaintea alegerilor prezidenţiale autorităţile moldovene nu prea doresc să-şi respecte angajamentele luate.
Viorel Gârbu, unul dintre experţii Institutului economiei de piaţă din Moldova susţine că autorităţile nu doresc semnarea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), deoarece urmează să îndeplinească cele 16 precondiţii înaintate de către FMI, una dintre ele fiind problema furtului miliardului.
Până la sfârşitul sesiunii de primăvară, în comisiile parlamentare au început discuţii pe marginea unui proiect de lege privind soluţionarea problemei miliardului furat prin transformarea datoriei din sectorul bancar în datorie de stat. Această iniţiativă legislativă a iscat nemulţumiri în cadrul societăţii civile, iar discuţiile asupra proiectului de lege au fost întrerupte.
“Această încercare a autorităţilor este una dintre precondiţiile înaintate de FMI. Autorităţile au încercat pe ascuns să soluţioneze această problemă şi nu au reuşit, e o problemă care încă urmează a fi soluţionată”, a menţionat Viorel Gârbu într-un interviu pentru Europa Liberă
Situaţia autorităţilor este una destul de dificilă şi vor trebui să găsească o soluţie. Era firesc faptul ca autorităţile să reducă din aparatul administrativ, şi aşa mult prea mare, dar aceste reforme se fac extrem de anevoios din cauza faptului că autorităţile nu sunt foarte bine pregătite. În prezent se atestă o capacitate extrem de redusă de administrare a ţării.
Viorel Gârbu admite faptul că guvernanţii vor încerca să amâne realizarea unor precondiţii a FMI după campania electorală “cred că autorităţile de la Chişinău nu-şi doresc nici acum foarte mult semnarea unui acord cu FMI. Acest acord este un rău pentru actuala elită care administrează Republica Moldova. Este un rău pe care nu pot să-l soluţioneze, şi pentru a nu admite ca lucrurile să se agraveze, într-un fel sau altul, Guvernul de la Chişinău este obligat să poarte anumite negocieri cu FMI, dar aceste negocieri se desfăşoară de o manieră extrem de anevoioasă”.
Cea mai grea problemă, în opinia expertului, rămâne a fi convertirea datoriilor create de Banca Naţională a Moldovei, datorii care trebuie să fie preluate de Guvern. Chiar dacă Moldova semnează un acord cu FMI, donatorii nu vor avea capacitatea să ofere mijloace financiare deoarece suntem la finele anului.
Menţionăm că Parlamentul se va reuni vineri, 23 septembrie, în prima şedinţă din sesiunea de toamnă-iarnă. Preşedintele Andrian Candu a anunţat că vor fi adoptate în regim prioritar legile care se regăsesc într-o listă de 16 precondiţii agreate cu FMI, dar nu a oferit prea multe detalii, spunând că aceste precondiţii sunt informaţii „confidenţiale” şi că ele ţin de domeniile financiar-bancar, bugetar şi energetic.
În luna iulie, şi economistul Stas Madan a punctat că sectorul bancar este prioritar pentru că FMI, ca orice creditor, vrea să fie sigur că plasamentele pe care le efectuează în Moldova nu vor fi deturnate şi vor fi utilizate exact conform destinaţiei. Însă pe lângă această condiţie sunt încă multe altele, pe care nu le cunoaştem, dar s-ar putea să fie destul de dure.
Obligat de către FMI să implementeze reforme care ar face lumină în sectorul economic, dar şi motivaţi de alegerile prezidenţiale să nu iniţieze reforme nepopulare, autorităţile ar putea amâna sau scoate din agenda publică condiţiile impuse de către FMI până după alegeri.
În ceea ce priveşte acordul “la nivel de staff” încheiat în luna iulie a.c., Moldova a reuşit să convingă FMI să ofere ţării un împrumut de 179 milioane euro pe o perioadă de 3 ani. O decizie finală urmează însă a fi luată în luna octombrie de către conducerea FMI. Chiar şi aşa, guvernul de la Chişinău a salutat acordul tehnic, iar Pavel Filip a ţinut să declare de la tribuna Parlamentului că “acest pas este unul important pentru credibilitatea economică a Moldovei.”
