Acum câteva zile, presa basarabeană consemna un eveniment surprizător: interpreta Irina Tarasiuc, din Bălţi - o statalistă convinsă, apropiată de socialistul Igor Dodon, cel mai înverşunat duşman al românismului şi unionismului, inclusiv al integrării R.Moldova în UE – a obţinut cetăţenia română. Imediat, pe facebook, ea a postat următoarele: „Pentru mine, paşaportul românesc este o simplă viză, dar nu cetăţenie; e doar o metodă de a fi mai mobilă. Eu sunt moldoveancă. Şi punctum”. Presa a preluat această declaraţie scandaloasă, Ziarul Naţional, de exemplu, punctând: „Nesimţire! Irina Tarasiuc îşi bate joc de cetăţenia română, pe care a primit-o”.
Printre cei care au protestat se află şi prahoveanul Ciprian Nedelcu, stabilit de câţiva ani în localitatea suedeză Akerberga, care a trimis instituţiilor competente din România următorul e-mail, pe care m-a rugat să-l public în presa prahoveană. (Ioan POPESCU)
Bună ziua,
Numele meu este Andrei Ciprian Nedelcu, sunt cetăţean român, născut în 1984 în Ploieşti, judeţul Prahova şi sunt căsătorit (din 8 august 2012) cu Irina Nedelcu (fostă Gherasimova), cetăţean al Republicii Moldova. Împreună avem un fiu de 8 luni, pe nume Mihai Nedelcu.
Aş dori sa fac o reclamaţie, întrucât lucrurile ar trebui să se schimbe puţin şi vă voi argumenta în rândurile ce urmează:
Îmi aduc aminte cât de greu ne-a fost mie şi soţiei de a obţine dreptul ei de şedere în România în vederea reîntregirii familiei, imi amintesc ce greu ne-a fost să obţinem vize pentru părinţii, fratele, bunicii şi alte câteva rude ale soţiei, ca să poată veni la nunta care am făcut-o în România. Acum, părinţii si fratele soţiei mele au depus şi ei dosarul pentru redobândirea cetăţeniei României în urmă cu un an si noi tot aşteptăm şi vă pot spune că ne e greu căci lucrăm amândoi şi ne-ar fi fost de foarte mare ajutor dacă mama soţiei ar fi putut veni la noi să stea cu fiul nostru, ca noi să putem munci. Sunt aproape doi ani de când ne-am căsătorit şi, normal ar fi fost ca, după 2,5 ani, soţia mea să poată obţine cetăţenia română, însă nu e aşa din păcate, va trebui iar sa alergăm după zeci de acte, să aşteptăm iar cu lunile, cu anii. Dar noi considerăm că merită să aşteptăm şi să luptăm, deşi ne stă în cale un hotar nedrept, căci luptăm şi aşteptăm pentru onoarea şi mândria de a fi români şi, vă rog să mă credeţi, mi se umezesc ochii acum când vă scriu.
Îmi aduc la fel aminte de vreo şapte fraţi basarabeni care nu au fost lăsaţi de autorităţile vamale româneşti să intre în ţară pentru a participa la un marş pentru unirea Basarabiei cu România care a avut loc anul trecut în Bucureşti.
Având în vedere toate cele de mai sus şi adăugându-se şi miile de români basarabeni, români de-a dreptul, cu sufletul, cu mintea, cu fiinţa, care încă aşteaptă ziua când România o să-i recunoască din nou ca fii ai Săi, mi se pare nu nedrept, dar strigator la cer când văd cum oameni care au activat o viaţă împotriva României şi românismului din Basarabia, primesc cetăţenia română şi, de parcă nu ar fi de ajuns, la scurt timp după ce au primit-o, ne scuipă-n suflete şi-n speranţe şi-n aşteptări: cazul Irinei Tarasiuc, o interpretă care îşi bate joc de România.
Fac un apel la Dvs. şi ştiu că nu sunt singurul, să îndreptaţi această greşeală, gândindu-vă la toţi acei fraţi ai noştri din Basarabia, Bucovina de Nord, Maramureşul de Nord, Bugeac, Timoc şi Voievodina care, din convingere şi din simţire, îşi doresc cetăţenia română, dar n-o pot obţine sau aşteaptă cu anii. Nu e drept faţă de ei şi nu e drept nici faţă de noi, cei care, români fiind şi-n suflete şi-n paşapoarte, luptăm pentru imaginea României, pentru consolidarea României şi pentru unitatea României.
Vă mulţumesc şi am încredere că veţi lua măsurile necesare!
Cu respect,
Andrei Ciprian Nedelcu,
scriitor
