Unimedia, portalul de stiri nr.1 din Republica Moldova, a publicat, sub semnătura lui Lilian Negură, via VoxReport, un articol extrem de important, intitulat ”Evenimentul anului, care va rămâne în istorie”. În finalul materialului, autorul cheamă mass-media la o analiză competentă şi, adăugăm noi, la o cât mai largă difuzare a sa , ceea ce şi facem, prin publicarea integrală a articolului în presa românească din dreapta Prutului.
”Acum câteva zile, preşedintele Curţii Constituţionale a RM, Alexandru Tănase, a dat publicităţii partea motivantă a hotărârii CC din 5 decembrie 2013, cu privire la interpretarea articolului 13 din Constituţie. Cei care s-au bucurat de această decizie, pe care au numit-o pe bună dreptate istorică, au apreciat faptul că ea permite utilizarea legală a denumirii de limbă română pentru limba de stat din RM. Într-adevăr, această decizie vine cu o soluţie neaşteptată pentru problema care frământă de câteva decenii societatea moldovenească. Valoarea istorică însă a deciziei nu reiese doar din rezolvarea problemei denumirii limbii. Ceea ce constituie cu adevărat elementul ei central este faptul că CC clarifică valorile care stau la baza formării Republicii Moldova ca stat independent.
Legitimitatea hotărârii CC
Trebuie remarcat, pentru început, autoritatea instituţiei care a emis hotărârea şi a procedurii prin care ea a fost adoptată. CC este unica autoritate a statului care poate invalida sau abroga legi sau decizii ale Parlamentului, Guvernului sau Preşedintelui. Deciziile sale sunt definitive şi nu pot fi supuse nici unei căi de atac. Pe lângă autoritatea incontestabilă a instituţiei care a emis hotărârea, la elaborarea ei au fost consultate şi celelalte cele mai importante instituţii de stat, cum ar fi Preşedinţia, Parlamentul şi Guvernul. Acest lucru a conferit legitimitate politică deciziei, chiar dacă doar Preşedinţia a folosit dreptul de a emite o opinie în această privinţă. Academia de Ştiinţe a fost şi ea consultată, opinia comunităţii ştiinţifice acordând hotărârii CC şi legitimitate ştiinţifică. Astfel, hotărârea CC are autoritatea supremă legală, politică şi ştiinţifică pentru a produce efecte imediate, profunde şi de durată asupra statului, dar şi a societăţii.
Valorile părinţilor fondatori şi sensul iniţial al Independenţei
CC prezintă în documentul de motivare a hotărârii reperele istorice care au stat la baza constituirii RM ca stat independent, dar şi evenimentele care au stat la originea problemei denumirii limbii de stat în RM. Acest lucru a permis clarificarea surselor problemei. Din aceste evenimente se poate deduce că problema limbii a fost o miză centrală a luptei pentru independenţa RM şi că părinţii fondatori ai RM care au redactat Declaraţia de Independenţă împărtăşeau viziunea că limba de stat se numeşte limba română. Din prezentarea contextului istoric se poate observa, de asemenea, că denumirea de limbă moldovenească a fost introdusă şi promovată de autorităţile URSS faţă de care RM s-a desprins. Astfel, forţele care promovau denumirea de limbă moldovenească militau, în perioada anilor 1989-1991, contra independenţei RM. În acest mod se poate deduce că limba română a fost o valoare identitară centrală care a stat la baza independenţei RM de URSS şi care a făcut posibilă apariţia acestui stat.
Natura constituţională a Declaraţiei de Independenţă
Esenţa juridică a problemei care a stat la originea hotărârii CC constă în contradicţia dintre două acte fondamentale ale RM: Declaraţia de Independenţă - unde limba de stat este numită limba română, şi Constituţia RM – unde, în articolul 13, limba de stat este numită limbă moldovenească. Curtea a decis că această contradicţie poate fi rezolvată prin identificarea ierarhiei dintre ele. Aşa cum Constituţia este legea fundamentală a statului, s-ar părea că interpretarea corectă a ierarhiei ar fi supremaţia Constituţiei asupra tuturor celorlalte acte, inclusiv şi asupra Declaraţiei de Independenţă. Curtea însă a demonstrat, în baza mai multor metode de interpretare, că Declaraţia de Independenţă este documentul juridic care ”a proclamat valorile constituţionale ale noului stat independent, din care derivă legitimitatea puterii celor care guvernează Republica Moldova”. Aşa cum Declaraţia de Independenţă este ”certificatul de naştere” al Republicii Moldova, deci nu poate fi modificată sau corectată, nici măcar prin referendum, ea nu poate fi supusă unui examen de constituţionalitate. Este absurd să amendezi Declaraţia de Independenţă pentru că ea nu corespunde unei Constituţii care a fost elaborată datorită acestui act fondator al statului. Astfel, CC, studiind şi experienţa altor ţări (Germania, Franţa, Irlanda, Estonia, Letonia etc.), asimilează Declaraţia de Independenţă Preambulului Constituţiei, care este ”textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate” primând, în cazul divergenţelor, în raport cu celelalte componente ale textului constituţional.
Valorile independenţei şi stataliştii
Prin această hotărâre a CC, valorile care au stat la baza statului RM au fost repuse în drepturile lor iniţiale, şi, astfel, s-a oprit procesul de erodare a independenţei prin îndepărtarea procesului legiuitor de la valorile fondatoare ale statului. De acum încolo, nimeni nu va mai putea să conteste aceste valori fără a contesta existenţa însăşi a statului! Astfel, utilizarea numelui de statalist pentru cei care sunt împotriva valorilor identitare care au stat la baza independenţei RM şi care sunt expres formulate în Declaraţia de Independenţă, nu mai are nici o logică.
Decizia este istorică!
Anume această repunere în drept a valorilor care au stat la baza independenţei RM conferă un rol cu adevărat istoric hotărârii din 5 decembrie 2013 a CC, şi nu doar faptul că limba română va putea fi considerată limbă de stat în RM. Efectele ei sunt complexe şi profunde asupra traiectoriei pe care va lua dezvoltarea RM ca stat. Este însă extrem de important ca această decizie să fie obiectul unei analize competente în mass-media pentru ca efectele acestei hotărâri cu adevărat istorice a CC să ajungă a fi conştientizate şi de întreaga populaţie a ţării”.
