Mii de oameni de pe ambele maluri ale Prutului s-au adunat la Ungheni pentru a reface Podul de Flori care la începutul anilor '90 a însemnat unirea simbolică a românilor despărţiţi de cortina de fier. Astăzi românii cer Unirea reală a R. Moldova cu România.
Participanţii la eveniment din Republica Moldova au trecut pe jos podul feroviar Eiffel şi se îndreaptă spre Iaşi. Printre aceştia se află şi tinerii porniţi pe jos din Marea Adunare Naţională de la Chişinău, spre Bucureşti, în Marşul lui Ştefan cel Mare.
Mulţimea scandează mesajele „România n-a avut graniţă la Prut!", „Jos hotarul de la Prut!", „România!", „Unire!" şi se cântă „Şi-am venit să te salut, fratele meu de peste Prut".
În ajunul evenimetului, Eugen Doga, Anastasia Lazariuc şi Nicu Ţărnă au adresat invitaţii către toţi cei cu inima română să participe la Podul de Flori.
Şi artişti din România şi-au arătat susţinerea faţă de Unire. Nicu Covaci, Alexandru Arşinel şi Grigore Leşe îi cheamă la Podul de Flori la Prut pe toţi cetăţenii din dreapta şi din stânga râului peste care s-a trasat graniţă nedreaptă.
La eveniment a participat şi o delegaţie a Consiliului Judeţean Prahova, condusă de consilierele Ludmila Sfîrloagă şi Viorica Vasile. "Eu am venit şi te salut, Fratele meu de peste Prut.", scria pe pancartele prahovenilor. Tot legat de acest eveniment, va avea loc, mâine, incepând cu ora 13.00 la Bucov, o amplă manifestare dedicată solicitărilor de Unire a Basarabiei cu România.
Peste 1000 de oameni din Basarabia au început duminică 5 iulie 2015 „ Marşul lui Ştefan cel Mare”, pornind de la Chişinău spre România pe jos, venind să ceară autorităţilor unirea Basarabiei cu România. La 25 de ani de la primul „Pod de flori” în sufletele tinerilor entuziaşti a renăscut dorinţa de a se uni cu ţara. Trenul tinerilor unionişti va ajunge în Ploieşti, astăzi, la ora 12:21.
Amintim că primul Pod de Flori a avut loc pe 6 mai 1990, iar cel de-al doilea pe 16 iunie 1991. Cu această ocazie, pentru prima oară după cel de-al doilea război mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte. În mod simbolic, la acest eveniment au fost lansate flori pe apa Prutului, de pe ambele maluri.
