Lacul din Campina se afla in aproierea Bisericii Sf. Voievozi. Datorita legendelor ce au fost lasate mostenire de la strabunii locului, lacul a fost considerat a fi unul blestemat.
Campinenii cunosc doua mari legende ale lacului. Unii il numesc "Lacul Bisericii"deoarece se spune ca, in timpul Primului Razboi Mondial, ar fi existat chiar langa lac o biserica (unii spun ca de fapt era o manastire de calugari) si ca la una dintre slujbe participau oameni pacatosi; acestia L-au maniat pe Dumnezeu si drept pedeapsa El a scufundat lacasul de cult, cu tot cu participantii la slujba. Conform spuselor localnicilor, care au auzit legenda de la bunici sau strabunici, se pare ca unul dintre preotii ce se afla in acel moment la slujba a apucat sa rosteasca un blestem conform caruia asa cum ei se vor ineca, sa se mai inece si altii. Daca e adevarat sau nu, doar Dumnezeu stie. Niciunul dintre participantii la slujba nu a reusit sa scape ca sa povesteasca ce s-a intamplat cu adevarat.
Cea de-a doua legenda care circula in jurul lacului este cea a unei tinere fete. Parintii au obligat-o sa se marite cu un barbat bogat, pe care ea insa nu il iubea; pentru ca ea iubea pe altcineva, durerea a impins-o la sinucidere. Se pare, conform spuselor celor ce locuiesc in zona, ca exact in ziua nuntii, fata s-a aruncat in apa lacului si a murit. A doua zi, nuntasii veniti sa o caute au zarit voalul alb deasupra apei si florile ce au apartinut fetei. De aici si numele de "Lacul Miresei".
Totusi, desi aceste doua legende sunt cele mai cunoscute de catre locuitorii orasului, mai exista inca o legenda a acestui lac. Se pare ca doi indragostiti s-au aruncat in lac pentru ca parintii lor nu erau de acord cu relatia lor.
Batranii spun ca, din cauza celor intamplate acum mult timp, apa lacului cere tributul in fiecare an; tot batranii spun ca lacul "cere" doar suflet de barbat si ca atunci cand lacul vuieste, o persoana (de sex masculin de cele mai multe ori) se va duce ca vrajit sper lac si se va ineca. Localnicii spun ca "apa cere suflete".
Daca vreuna dintre aceste legende este adevarata, poate ca nu vom sti niciodata. Dar ca in orice legenda, undeva exista un sambure de adevar, pentru ca niciodata nu iese fum fara un pic de foc. Cert este ca locuitorii (si nu numai ei) vin cu drag la lac, in special vara, dar si iarna cand lacul capata o pojghita de gheata la suprafata si straluceste si il considera un loc numai bun de plimbare si relaxare. Lacul a fost curatat si reamenajat in anul 2011.
