Au trecut noua luni de când ne-am cunoscut din postura de şef el, subaltern eu, şi deşi de-a lungul timpului am avut de-a face cu suficient de mulţi şefi , am fost surprins sa constat ca este puţin mai altfel.Deşi sunt un temperament coleric ,iar el este un tip calm si echilibrat am descoperit ca putem fi compatibili fără sa “ sara scântei”
Concret din Ianuarie de când si-a intrat in pâine ca director cu unele foarte mici fricţiuni specifice relaţiilor şef-subaltern si-a câştigat respectul meu dând dovada nu numai ca este bun la nivel managerial cât si la munca de jos.
Fără fiţe face fata la fel de bine atât la costum stand in birou cât si in salopeta când este nevoie . Cum fostul director ,o femeie deosebita a reusit sa formeze un colectiv bun iar la nivel de manager si-a demonstrat in 11 ani . Abilităţile de bun gospodar ,sarcina lui a fost mai grea pe partea de a găsi fonduri pentru investiţii .
A reusit si aici si deja pot spune ca suntem peste alte instituţii similare cu pretenţii ce beneficiază de venituri extrabugetare mult mai consistente decât noi.
Dacă fosta Sefa a fost pentru mine si va rămâne ca o mama care m-a sprijinit când a fost cazul si m-a pocnit după ceafa când meritam , sunt convins ca relaţia noul şef va fi una cel puţin la acelaşi nivel.
Sa enumer ce a reusit sa facă in noua luni nu este relevant ci doar faptul ca vrea si se bate pentru a oferi comunităţii cât mai mult este suficient.
Cum ieri 5 Octombrie a fost ziua lui nu ii pot ura decât : aLa mulţi ani sănătoşi si liniştiti si sa seuşesti ce ţi-ai propus atât pe plan profesional cât si familial.
