SURSĂ FOTO: Iquam Photos

Parlamentarii şi Guvernul nu ştiu cum să mai arunce cu banii publici pe fereastră. Banii nu sunt o problemă atunci când nu-i dai de la tine, ci de la contribuabili. Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării, este iniţiatorul unui proiect de lege cel puţin controversate, deoarece ridică suspiciuni că ar fi fost gândit cu dedicaţie, în condiţiile în care ele presupun alocarea unor fonduri bugetare a căror dimensiune este necunoscută, scrie PressHub 
 

Fostul ministru al Apărării reînvie echipele Miliţiei/ Securităţii şi Armatei

Vasile Dîncu propune modificarea Legii Sportului în procedură de urgenţă, astfel încât să dea dreptul fiecărui minister, primărie, consiliu judeţean sau a unei alte instituţii de stat nu doar să direcţioneze banii din taxele şi impozitele cetăţenilor spre echipe de fotbal, dar acestea să şi activeze la nivel profesionist. 

Vasile Dâncu spune că nu e o întoarcere în comunism, când se duelau echipele Ministerelor de Interne şi de Apărare, ci o  normalitate. 

„Să se termine cu ipocrizia”, spune fostul ministru, care vrea să transfere din banii pentru apărare, alocaţi pentru echipamente militare, armament şi infrastructură, spre gazon. Ce îl mână pe Vasile Dâncu la luptă, dar nu pe front, ci pe stadion, nu este limpede, dar speculaţiile curg gârlă.

Cu alte cuvinte, Dîncu vrea ca o echipă sponsorizată de stat să se lupte cu una care aparţine unui privat, cum ar fi Gică Hagi, care şi-a pus la bătaie banii câştigaţi de el, intenţionând la un moment dat să-şi vândă chiar hotelul de pe litoral, pentru a-şi susţine clubul.

Aşadar, după ce va fi votată în regim de urgenţă, aşa cum cere iniţiatorul, adică în această sesiune parlamentrară, orice instituţie de stat va putea înfiinţa cluburi de fotbal profesionist din bani publici cu care să se lupte pentru accederea în prima ligă de fotbal, acolo unde activează echipe private, aşa cum sunt în cea mai mare parte a Europei.

Surprinzător, Vasile Dîncu a avut de la începutul anului doar două propuneri legislative, aceasta privind CSA Steaua, iar cealaltă o modificare pentru completarea articolului 28 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997.

Supoziţii: Dîncu a pregătit cadrul ca bani de la Romtehnica să fie transferaţi la CSA Steaua

Modificarea propusă de Vasile Dîncu la Legea educaţiei fizice şi sportului pare a fi cu dedicaţie pentru promovarea în prima ligă a echipei de fotbal CSA Steaua, din sezonul 2023 – 2024, după cum spun pe şleau mai mulţi oameni din fotbal. 

CSA Steaua nu poate face asta deocamdată, decât dacă îşi schimbă forma de organizare.

Pe 24 octombrie 2022, Vasile Dîncu şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Apărării, iar în aceeaşi zi a fost publicată şi modificarea regulamentului clubului Steaua prin care se permite asocierea cu persoane juridice, publice sau private.

„Eu am dat un ordin de ministru, care s-a întâmplat să fie promovat la final, dar eu l-am făcut mai demult. A fost promovat în ultima zi, dacă nu mă înşel, în Monitorul Oficial, care permite clubului Steaua să facă asociere cu entităţi private sau cu entităţi care sunt din zona ministerului. Entităţi precum Romtehnica.

Şi să creeze o societate în care să aibă dreptul să… Au dreptul, pentru că aşa nu mai e club departamental şi pot deja, există acel ordin, ei pot să facă aceste lucru”, a declarat Vasile Dîncu la Prima News.

Alte voci spun că această mutare ar avantaja CFR Cluj, care este echipa de suflet a lui Vasile Dîncu. De altfel, fostul ministru al Apărării este văzut constant nu doar la meciurile CFR Cluj din campionatul intern şi din competiţii europene, ci şi la petrecerile clubului, fiind un apropiat al patronului acesteia. 

Mai mult chiar, s-a scris că Vasile Dîncu ar fi în spatele echipei de fotbal din Cluj. 

„Acolo (n.r. la CFR Cluj) conduce Dîncu. El conduce şi Federaţia. Cel care este la CFR Cluj este Dîncu. El este şi la Federaţie. Nu că-i naşul lui Burleanu, dar îi îndrumă şi paşii, că e încă un bebeluş. Cine este Dîncu? Este ministrul Apărării Naţionale. Băi, atât de jos am ajuns?”, spunea Adrian Porumboiu. 

Vasile Dîncu a negat orice implicare efectivă, invocând doar dragostea de fotbal şi de performanţă, evident, doar că formularea lui te duce cu gândul la alte zone de influenţă.

Al doilea scenariu este acela că modificarea a fost solicitată de şeful FRF Răzvan Burleanu, dar şi de aleşii locali ai PSD, care ar fi avantajaţi în campania electorală de o astfel de reglementare. De altfel, este o modă în România ca autorităţile locale în loc să se ocupe de canalizare, de infrastructură sanitară şi şcolară, să aloce fonduri consistente pentru echipele de fotbal ori alte discipline cu priză la electorat.

Cum se apără Vasile Dîncu

„(E lege cu dedicaţie pentru Steaua?) Nu este cu dedicaţie, pentru că pentru Steaua eu am făcut, prin ordin de ministru… am dat posibilitatea ca, asociindu-se, să poată intra în Liga 1, făcând o mică modificare, ca să nu mai fie societate de drept public, ci una mixtă.

Eu am făcut condiţiile dinainte. Era acel ordin de ministru, despre care au zis că l-am semnat în ultima zi. Nu, nu s-a semnat în ultima zi. A ajuns să fie promulgat în ultima zi, dar a fost semnat dinainte. Eu am făcut condiţii pentru Steaua, dar nu e (n.r. Legea Sportului) doar pentru Steaua. E important şi pentru Steaua şi cred că e o nedreptate ce se întâmplă azi”, a mai spus Vasile Dîncu.

Ce a mai spus fostul ministru:

Dacă ne referim la fotbal, dar nu numai aici, să nu fim ipocriţi: fără banii din fondurile publice ale primăriilor, consiliilor judeţene sau ale altor entităţi publice, numărul echipelor s-ar diminua drastic, încât nu am avea campionate de fotbal, handbal, baschet, volei etc. Dacă puţinele echipe care au finanţare privată exclusivă vor să îi elimine pe cei finanţaţi de la bugetele publice este o opţiune, dar nu ar mai avea cu cine să joace, pentru că ar dispărea competiţia în sine. 

Prin modificarea propusă de mine, alături de ceilalţi doi colegi, fotbalul nu se întoarce în comunism, cum am văzut că se spune zilele acestea, ci urmărim să se poată folosi, legal – evident, toate resursele posibile pentru ca sportul să poată să mai existe în condiţii decente. 

Astăzi, sportul din România este tot mai sărac şi nu mai are nevoie şi de bariere artificiale pentru a accentua această situaţie.

Însă această modificare nu se referă doar la fotbal; această modificare deschide calea pentru ca o serie de sporturi care altădată au dat performanţe importante pentru România să poată reînvia. 

Astăzi, statele naţionale finanţează sporturile pe care le aleg şi nu întotdeauna banii trec prin bugetul Ministerului Sportului, aşa cum îşi doresc birocraţii. Să nu cădem în capcana celor care spun că doar România are cluburi finanţate din bugetul public.

Nu doresc să polemizez cu cineva, nici să fac dedicaţii cuiva, prin această iniţiativă, pur şi simplu este nevoie ca, măcar din când în când, să ne gândim să îndreptăm lucrurile care sunt strâmbe în societate. Ştiu, poate aceasta este un lucru mic, nu rezolvă marile nedreptăţi existente în societatea noastră, dar fiecare putem încerca să facem ceva. 

Îi înţeleg pe cei care se simt lezaţi în vreun interes de moment, dar sunt convins că vor înţelege şi ei că nimeni nu pierde, ci toată lumea ar putea câştiga, dacă ne uităm cu bună credinţă la acest gest al meu.

Ce se schimbă

Art. 31., alineatul 1

(1) Cluburile sportive, organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni, sunt cluburi sportive profesioniste. Acestea au drept obiect de activitate participarea la competiţii sportive profesioniste, promovarea şi dezvoltarea activităţilor sportive, precum şi alte activităţi legate sau derivate din obiectul lor social.

Se transformă în:

„Cluburile sportive profesioniste sunt structuri sportive organizate ca asociaţii fără scop patrimonial, societăţi comericale sportive pe acţiuni sau persoane juridice de drept public, înfiinţate ca instituţii publice reprezentative în domeniul activităţii sportive de performanţă, care au obţinut licenţa din partea federaţiei sportive naţionale, emisă în conformitate cu statutele şi regulamentele federaţiilor internţionale pe ramura de sport”.

Cel de-al doilea aliniat modificat:

(3) Cluburilor sportive profesioniste li se aplică regimul juridic al societăţilor comerciale, cu particularităţile cuprinse în prezenta lege.

Alineatul (3) al Articolului 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Cluburilor sportive profesioniste organizate ca asociaţii fără scop patrimonial, li se aplică regimul juridic al acestui tip de asociaţii, cluburilor sportive profesioniste, organizate ca societăţi sportive comerciale pe acţiuni, li se aplică regimul juridic al societăţilor comerciale, cu particularităţile din prezenta lege, iar cluburilor sportive profesioniste organizate ca persoane juridice de drept public, înfiinţate ca instituţii publice reprezentative în domeniul activităţii sportive de performanţă li se aplică regimul juridic al instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează”.

Modificarea Legii Sportului este motivată în felul următor:

„Pentru maximizarea performanţelor sportive şi pentru utilizarea la potenţialul maxim al bazelor sportive existente la nivel naţional, se impune recunoaşterea ca şi cluburi sportive profesioniste şi a persoanelor juridice de drept public, înfiinţate ca instituţii publice reprezentative în domeniul activităţii sportive de performanţă, măsură menită să contribuie la o mai eficientă gestionare a infrastructurii existente şi fiind, de asemenea, un pas important în efortul de readucere a sportului românesc la nivelul de performanţă al sportului din statele europene”.

Alături de Vasile Dîncu, ceilalţi parlamentari PSD care au semnat propunerea legislativă sunt senatorul Matei Constantin Bogdan şi deputatul Radu Popa.