Bogdan Stanoevici, secretar de stat în Ministerul Culturii (MC), a declarat, pentru MEDIAFAX că negocierile pentru sculptura "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi, continuă, iar suma de 20 de milioane de euro la care a fost estimată capodopera este falsă şi absurdă.
Stanoevici a declarat că, în presă, s-a vehiculat ideea că Ministerul Culturii ar fi propus pentru sculptura "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi, suma de 1 milion de euro, această informaţie fiind eronată. "Niciodată, Ministerul Culturii nu a propus 1 milion de euro. Nu am să dau cifre pentru că procedura nu este încă închisă", a spus Stanoevici.
Întrebat dacă suma propusă de Ministerul Culturii este de 3 milioane de euro, aşa cum a declarat Valeriu Sângeorzan, directorul Departamentului de Dezvoltare, PR şi Comunicare al casei de licitaţii Artmark, Bogdan Stanoevici a declarat că această cifră nu este adevărată.
"O altă informaţie falsă este că această operă a lui Brâncuşi a fost estimată la 20 de milioane de euro, ceea ce nu este deloc adevărat", a mai spus Bogdan Stanoevici, precizând că s-au făcut trei estimări de către experţi diferiţi şi s-a ajuns la o medie de 4 milioane de euro la care să se poată scoate la licitaţie sculptura.
Totodată, Bogdan Stanoevici a menţionat că interesul major în această tranzacţie nu îl au deloc descendenţii familiei care deţine sculptura, ci îl are casa de licitaţii Artmark, cea care se ocupă de intermedierea vânzării. În sprijinul acestei afirmaţii, Bogdan Stanoevici a precizat că Alexandru Bâldea, directorul şi acţionarul majoritar al casei de licitaţii Artmark, "a încercat să forţeze mâna Guvernului cu acea estimare la 20 de milioane" de euro, astfel încât Artmark să încaseze un procent mai mare. Totodată, potrivit lui Stanoevici, acesta ar fi încercat să îi convingă pe proprietarii sculpturii "Cuminţenia Pământului" că suma de 20 de milioane de euro este cea corectă.
Potrivit lui Bogdan Stanoevici, în negocierile pe care Ministerul Culturii le-a avut cu moştenitorii, instituţia a propus o sumă "peste estimare". "Noi suntem în această negociere şi facem tot ce putem ca să salvăm tot ce se poate salva, pentru că ştim cu toţii că, până acum, foarte multe lucruri au plecat cine ştie pe ce căi".
Totodată, Bogdan Stanoevici a amintit de declaraţia premierului Victor Ponta, făcută în urmă cu an, care spunea că nu trebuie ca opera "Cuminţenia Pământului" să părăsească România.
Întrebat de ce nu s-a rezolvat nimic în toată această perioadă, Stanoevici a spus: "În primul rând, e vorba de nişte proceduri. Procedurile, din păcate, la noi sunt extrem de complicate, durează foarte mult şi sunt foarte complicate. (...) Vom face tot ce se poate pentru a nu permite unora sau altora să o scoată şi să o ducă cine ştie pe unde", a mai spus Bogdan Stanoevici.
Reprezentantul proprietarilor sculpturii "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi, avocatul Bogdan Grabowski, a declarat, pe 14 octombrie, pentru MEDIAFAX că ofertele făcute de Guvernul României sunt "în bătaie de joc" şi că, "mai mult ca sigur, următorul proprietar al statuii nu va fi statul român".
"Negocierile este posibil să se fi terminat. Totul depinde de Guvernul României şi de primul ministru, dacă încearcă să facă o ofertă serioasă. Toate ofertele avansate sunt în bătaie de joc şi au ca scop să facă afaceri pe seama cetăţenilor români", a declarat avocatul Bogdan Grabowski.
Sculptura a fost prezentată, în septembrie 2014, într-o expoziţie privată dedicată marilor artişti români ai avangardei începutului de secol, organizată la sediul din Bucureşti al Artmark. La această expoziţie privată au participat "importanţi colecţionari internaţionali", inclusiv membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie, potrivit Artmark.
De asemenea, în luna octombrie 2014, Inspecţia Judiciară (IJ) din Consiliul Superior al Magistraturii a decis să claseze o sesizare în cazul retrocedării operei lui Constantin Brâncuşi "Cuminţenia Pământului", după ce a constatat prescripţia răspunderii disciplinare, întrucât au trecut peste doi ani de la sentinţă. IJ a făcut aceste verificări după ce premierul Victor Ponta a vorbit despre decizia instanţei privind retrocedarea operei lui Brâncuşi. Victor Ponta declara, pe 30 septembrie 2014, că i-a cerut ministrului Justiţiei să sesizeze CSM asupra faptului că un judecător a emis, în opinia sa, o hotărâre greşită în cazul operei lui Brâncuşi "Cuminţenia Pământului", spunând că acel judecător ar trebui să plătească.
Realizată în 1907, "Cuminţenia Pământului", alături de opere precum "Sărutul" şi "Rugăciunea" marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.
"Cuminţenia Pământului" este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.
Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro.
Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea, în 2009, la casa Christie's din Paris a sculpturii în lemn "Madame L. R.", pentru preţul de 26 de milioane de euro (fără comisioane şi taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuşi, organizată tot la casa Christie's, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere "Sărutul".
