In perioada 9-16 iunie, în organizarea CARP Ploieşti, un grup de 50 de membri ai acestei institutii, în frunte cu preşedintele Ştefan Pascu, a pornit la...pas prin nu mai puţin de şase ţări balcanice: Bulgaria, Macedonia, Albania, Muntenegru, Croaţia, Serbia.

La pas – vorba vine – deoarece deplasarea s-a făcut cu un autocar al SC Nils SRL, avându-l ca şofer pe Marius Oprea, iar ca ghid pe soţia sa, simpatica doamnă Denisa Dincă, un cuplu extrem de bine documentat asupra traseelor străbătute, care de mai mulţi ani îi însoţeşte pe tinerii de altădată în excursiile interne şi externe organizate de CARP Ploieşti.

Primul obiectiv vizat a fost Catedrala patriarhală „Sfântul Alexandru Nevski” a Bisericii Ortodoxe Bulgare din Sofia, construită ca expresie de recunoştinţă pentru soldaţii bulgari, români şi ruşi (deşi gazdele nu obişnuuiesc să-i pomenească pe români), căzuţi în timpul războiului ruso-turc din 1877-1878, în urma căruia Bulgaria a obţinut independenţa faţă de Imperiul Otoman.

Piatra de temelie a bisericii a fost pusă cu mare fast la 19 februarie/ 3 martie 1882 pe cea mai înaltă culme a capitalei Sofia din acea vreme. Proiectul bisericii a fost întocmit de arhitectul rus Alexandr Pomerantsev, profesor la Academia de Artă din Sankt Petersburg. Construcţia catedralei a început în 1904 şi s-a încheiat în 1912. Costurile finale s-au ridicat la 5,5 milioane de leva, dintre care 1,9 milioane au fost colectate în urma contribuţiei voluntare, restul cheltuielilor fiind suportate din bugetul de stat. Slujba de sfinţire a bisericii a fost săvârşită la 24 august 1924, în prezenţa invitaţilor din întreaga Europă. Hramul lăcaşului a fost ales Sfântul Alexandru Nevski (23 noiembrie), drept recunoştinţă a bulgarilor pentru ajutorul acordat de ruşi în obţinerea independenţei. Un fragment din moaştele Sfântului Alexandru Nevski oferit de Biserica Ortodoxă Rusă este depus spre închinare într-o raclă în catedrală. În anul 1953, Biserica „Sfântul Alexandru Nevski” a fost consacrată drept Catedrală patriarhală a Bisericii Ortodoxe Bulgare.


Catedrala Alexander Nevsky din Sofia este construită pe o suprafaţă de 3173mp, în stil neo-bizantin, cu un plan în formă de cruce, dar şi o boltă centrală aurită, cu o înălţime de 45m. Registrul superior exterior impresionează prin numeroasele cupole, semicupole şi bolţi ce străjuiesc cupola centrală de mari dimensiuni. De remarcat faptul că circa 10000 de credincioşi se pot ruga, în acelaşi timp, in interiorul lăcaşului de cult. Pronaosul adăposteşte două paraclise, în naos se regăsesc două pridvoare laterale şi galerii, iar în partea de răsărit sunt trei altare. Turnul-clopotniţă măsoară 53 metri înălţime şi adăposteşte 12 clopote turnate la Moscova. Catedrala a fost decorată de cei mai buni artişti din Europa (bulgari, ruşi, austrieci, unguri sau germani). Elementele decorative de interior sunt dintre cele mai preţioase (marmură italiană colorată, onix din Brazilia şi alabastru indian), iar candelabrele sunt lucrate la München. Pictura murală a catedralei a fost începută sub îndrumarea profesorului A. A. Kiselyov, membru al Academiei Ruse de Artă. In jurul acestei catedrale impresionante – când la marile sărbători se strâng zeci de mii de credincioşi şi vizitatori - sunt concentrate şi alte edificii importante ale Sofiei: Monumentul Soldatului Necunoscut, Academia de Ştiinţe, Parlamentul, Galeria de Artă ş.a.

Să părăsim povestea catedralei şi să ne aducem aminte cum a ”explodat” litoralul bulgăresc în ultimii 25 de ani. Litoralul romanesc pierde de ani buni sute de mii de turisti si implicit banii acestora in favoarea vecinilor din sud, care oferă servicii net superioare. Care este secretul?

Cum au reusit bulgarii sa ofere astfel de servicii? In primul rând, ei au preferat să construiască unităţi de cazare noi şi moderne, cu bani germani, management german, turisti germani. Acesta a fost «secretul» dezvoltarii litoralului bulgăresc. Ei au fost de acord sa ofere hotelurile in administrarea unui management german, graţie tour­operatorilor germani consacrati ca TUI sau Neckerman. Practic, acestia au facilitat credite germane, fonduri care au fost administrate de manageri germani, si care au atras - cum era si normal - turisti germani. In acest fel, tour­operatorii germani au oferit turistilor lor tarife extrem de avantajoase pe litoralul bulgaresc, la preturi fara concurenta, care au spulberat din competitie litoralul romanesc. Odata veniti, germanii au adus cu ei si regimul ”all inclusive”. Asta pentru că turistul german este cel mai interesat dintre turistii europeni de servicii «all inclusive» pentru ca nu vrea sa plateasca nimic in plus, la fata locului, faţă de pretul vacantei.

Se spune că, înainte ca bulgarii să le ofere pe tavă litoralul lor, germanii ar fi fost interesaţi să investească în litoralul românesc, dar noi am preferat ”să nu ne vindem ţara”, hotelurile vechi, ceauşiste fiind privatizate si vandute fara obligatii contractuale serioase. Plaja apartine cuiva, hotelul altcuiva si restaurantul este in proprietatea altui investitor. ”Mai mult, cei care si-au adjudecat activele, nici macar nu au fost obligati sa investeasca in hoteluri si nici macar sa le mentina in circuitul turistic", mărturiseste un vechi specialist in domeniu.

Aşa se face că litoralul bulgaresc a atras  cu precadere turisti straini, doritori de all inclusive, in timp ce litoralul romanesc a fost axat, multă vreme, pe turisti locali, care nu prea ştiau ce înseamnă acest tip de serviciu decat in deplasare.

Isteţimea bulgarilor în atragerea de investitori străini se reflectă în mai multe domenii, nu numai în turism. Recent, aflăm că nişte investori chinezi sunt interesaţi să aloce peste 25 de miliarde de dolari pentru construirea unui port modern la Burgas, afacere care, fără indoială, se va materializa.

Bulgaria este o ţară din Europa de Sud-Est. Se învecinează cu România la nord, Serbia şi Macedonia la vest, Grecia şi Turcia la sud, iar la est are ieşire la Marea Neagră. Cu un teritoriu de 110.994 km², Bulgaria este a 14-a ţară ca mărime din Europa. Poziţia sa a făcut din ea o răscruce istoric a diverselor civilizaţii, devenind locul unde s-au găsit cele mai vechi artefacte şi dovezi ale prelucrării metalelor din lume.


Culturile preistorice au început să se dezvolte în Bulgaria de astăzi în neolitic. Istoria sa antică a fost marcată de prezenţa tracilor şi ulterior de a grecilor şi romanilor. Apariţia poporului şi statului bulgar unificat datează de la Primul Imperiu Bulgar, care a dominat mare parte din Balcani şi a funcţionat ca centru cultural al popoarelor slave în Evul Mediu. După căderea celui de al Doilea Imperiu Bulgar în 1396, teritoriul său a căzut sub dominaţie otomană timp de aproape 500 de ani. Războiul ruso-turc din 1877–1878 a avut ca rezultat apariţia celui de al treilea stat bulgăresc, devenit independent în 1908. Anii ce au urmat au fost marcaţi de conflicte cu vecinii, în contextul cărora Bulgaria s-a aliat cu Germania în ambele războaie mondiale. În 1946, a devenit stat comunist cu partid unic până în 1989, când Partidul Comunist Bulgar a permis alegeri libere. După 1990, Bulgaria a devenit o democraţie şi o economie de piaţă.

Populaţia de aproape opt milioane de locuitori este predominant urbană, fiind concentrată în reşedinţele celor 28 de regiuni. Majoritatea activităţilor comerciale se concentrează în capitala Sofia. Cele mai bine dezvoltate sectoare ale economiei sunt industria grea, ingineria energetică, agricultura şi turismul, toate bazându-se pe resurse disponibile local. Bulgarii sunt renumiţi, cel putin in România, in culturile de legume (castraveti in special), lavandă, parfumuri, vinuri…

Structura politică actuală datează de la adoptarea unei constituţii democratice în 1991. Devenită ţară liberă, Bulgaria este o republică parlamentară unitară, cu un grad înalt de centralizare politică, administrativă şi economică. Este membră a Uniunii Europene.