Coordonatorul proiectului ELI-NP, Nicolae Victor Zamfir, a declarat, miercuri, că speră că va putea fi semnat contractul de construcţie a centrului de la Măgurele până în decembrie, termenul pentru depunerea ofertelor la licitaţia pentru atribuirea lucrărilor fiind sfârşitul lunii octombrie.

Nicolae Victor Zamfir, directorul Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", a participat miercuri la o conferinţă de presă prilejuită de aprobarea de către Comisia Europeană a finanţării Centrului de Cercetări Ştiinţifice Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP) ce va fi construit în România, pe Platforma de Fizică de la Bucureşti-Măgurele.

La conferinţă au mai fost prezenţi Tudor Prisecaru, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), Marian Enăchescu, fost vicepreşedinte al ANCS, fostul ministru al Educaţiei, Anton Anton, şi Gheorghe Cata Danil, director adjunct al proiectului ELI-NP.

ELI-NP, un centru de cercetări în domeniul fizicii nucleare care va fi construit la Măgurele, este unul dintre cei trei piloni ai proiectului european ELI, care va deveni cea mai avansată structură pe plan mondial destinată studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme. Celelalate două centre - ELI-Beamlines şi ELI-ALPS - vor fi construite la Praga (Cehia) şi, respectiv, Szeged (Ungaria).

Finanţarea construcţiei acestor primi trei piloni ELI în România, Cehia şi Ungaria va fi făcută prin intermediul autorităţilor celor trei state, cu contribuţie europeană din Fondurile Structurale (în România, Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice - POS-CCE), potrivit unui comunicat oficial.

Costuile ELI-NP sunt de 356,231 milioane de euro, inclusiv TVA. Finanţarea UE va fi de 83 la sută, iar statul român va trebui să contribuie cu restul de 17 la sută din sumă.
Citeşte şi: Laserul ELI-NP de la Măgurele, cel mai mare proiect ştiinţific din România, la linia de start. CE a aprobat finanţarea cu 180 milioane euro

În prima fază de finanţare, care se încheie în 2015, Comisia Europeană a decis acordarea României a sumei de 180 de milioane de euro, fără TVA, din fondurile structurale, a doua etapă de finanţare urmând să se desfăşoare între 2014 - 2016.

Zamfir a subliniat că este nevoie să se înceapă cât mai curând construcţia de la Măgurele care va găzdui ELI-NP, pentru că finanţarea aprobată maţi de Comisia Europeană, de 180 de milioane de euro, trebuie cheltuită până în 2015.

Construcţia centrului de cercetare ELI-NP la Măgurele ar trebui finalizată până în toamna anului 2014, pentru ca apoi să fie instalaţi cei doi laseri de mare putere şi sistemul de radiţie gamma, iar centrul de cercetare să fie operaţional din 2017, potrivit managerului de proiect.

Licitaţia internaţională pentru atribuirea contractului de construcţie, lansată pe e-licitatie.ro din 1 august, are ca termen de depunere a ofertelor sfârşitul lunii octombrie, deoarece companiile au cerut mai mult timp pentru elaborarea unui astfel de proiect, a precizat Zamfir, exprimându-şi speranţa că va putea fi semnat contractul de construcţie în luna decembrie, pentru că lucrările să demareze la începutul anului viitor.

Pentru construcţie este prevăzută suma de 60 de milioane de euro. Costul realizării celor doi laseri şi a sistemului de radiaţie gamma este tot de câte 60 de milioane de euro, alte 30 de milioane de euro urmând să fie alocate pentru experimente. Comisia Europeană urmează să mai acorde o finanaţare de 113 milioane de euro României pentru proiectul ELI-NP, a mai spus Zamfir.

Începând de anul acesta, se vor face angajări de personal administrativ, cât şi de cercetare pentru ELI-NP. Va fi nevoie de peste 250 de angajaţi în această etapă, pentru a lucra împreună cu instituţiile furnizoare ale echipamentelor mari.

Zamfir a mai spus că toate cele peste 200 de posturi de cercetători pentru ELI-NP vor fi scoase la concurs internaţional, reprezentând o oportunitate inclusiv pentru experţii români în domeniu care lucrează în străinătate şi ar dori să facă cercetare în România.

Anton Anton, care era ministru al Educaţiei în toamna anului 2008 când România şi-a depus candidatura pentru construirea acestei infrastructuri la Măgurele, a apreciat că acest proiect a fost posibil pentru că, din 2007 - când România s-a numărat printre cele 13 ţări interesate de proiectul ELI, aflat atunci în faza pregătitoare - întreaga comunitate ştiinţifică românească a fost unită, România a beneficiat de recunoaşterea internaţională că este capabilă să participe la proiect, a existat sprijin politic intern total şi în cele din urmă încredere din partea Comisiei Europene, care a aprobat finanţarea pentru implementarea proiectului în ţara noastră.

ELI-NP va avea rolul unui laborator paneuropean şi va găzdui o gamă largă de discipline ştiinţifice, care va include domenii inovatoare ale fizicii fundamentale, noua fizică nucleară şi astrofizică, precum şi ştiinţa materialelor şi ştiinţele vieţii. De asemenea, cercetătorii vor studia posibile noi modalităţi de tratare a materialelor nucleare şi a deşeurilor radioactive.

România a semnat, în 16 aprilie, la Praga, împreună cu Ungaria şi Cehia, Memorandumul de înţelegere pentru înfiinţarea şi funcţionarea ELI, iar Guvernul a avizat, pe 4 iulie, parametrii tehnico-economici pentru construirea la Măgurele a centrului ELI-NP.

Proiectul ELI implică 40 de instituţii academice şi de cercetare din 13 state membre (Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Spania, Republica Cehă, România şi Ungaria), având ca scop crearea unui consorţiu de cercetare european de avangardă, potrivit Comisiei Europene.