Cinstita mutare din viaţă a Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan se prăznuieşte la 26 septembrie, iar astăzi se cinsteşte pomenirea semnului minunat, care avea loc în fiecare an, în ziua de 8 mai, la Efes, unde era mormântul Sfântului.
În fiecare an, la 8 mai, izvora, cu darul Lui Hristos, din mormântul Sfântului Ioan, o pulbere albă ca un praf tămăduitor, pe care creştinii din acele locuri îl numeau mană. Ungându-se cu el, credincioşii se tămăduiau de toate neputinţele şi patimile sufletelor şi trupurilor, slăvind pe Dumnezeu şi pe sluga Ioan, Apostolul Lui Hristos.
Se petrecea semnul acesta în toţi anii până la cotropirea Efesului de către necredincioşi şi nimicirea creştinilor din acele locuri. Biserica a rânduit ca în această zi să-l fericim pe acest plăcut al Lui Dumnezeu, Ioan Evanghelistul, care a fost iubit de Dumnezeu mai mult decât alţii, ca prin rugăciunile lui să câştigăm tămăduire de bolile noastre cele sufleteşti şi trupeşti şi să ne învrednicim a fi plăcuţi şi iubiţi Lui Hristos.