Despre semnificaţia postului, Părintele Arsenie Muscalu de la Catedrala Patriarhală spune: ,,Postul în sine, ca esenţă este foarte vechi, semnificaţia lui fiind legată de izgonirea din Rai. Porunca dată lui Adam este o imagine a poruncii postului. Abţinându-ne de la lucruri care nu sunt păcătoase, ne exprimăm dragostea faţă de Dumnezeu, ne întoarcem în Rai, ne desprindem de plăcerile care vin din simţuri, din viaţa pământească. Apoi, deşi nu sună prea bine, postul vrea să mai exprime ceva, respectiv că hrana trupească nu este susţinătoarea vieţii biologice în mod absolut. Este un fel de a ne reaminti că Dumnezeu ne hrăneşte şi ne ţine în viaţă.
Desigur, postul nu înseamnă doar abţinere de la mâncare. Trebuie să avem un anumit comportament, să ne rugăm, să mergem la biserică, să ne spovedim, să ne împărtăşim, să ne îngrijim de cele duhovniceşti. Un om care posteşte în adevăratul sens al cuvântului este milostiv, unit cu fapta bună, iubitor cu aproapele." Una din cântările bisericeşti ale postului spune: „ De bucate postind, suflete al meu, şi de pofte necurăţindu-te, în deşert te lauzi cu mâncarea; că de nu ţi se va face ţie pricină de îndreptare, ca un mincinos vei fi urât de Dumnezeu şi demonilor cei mai răi te vei asemăna, care niciodată nu mănâncă. Deci, caută să nu faci netrebnic postul păcătuind; ci nemişcat să rămâi spre poruncile cele fără cale, părându-ţi că stai înaintea Mântuitorului Celui Ce s-a răstignit şi, mai ales, că te răstigneşti împreună cu Cel Ce s-a răstignit pentru tine, strigând către El: „pomeneşte-mă Doamne, când voi veni întru împărăţia ta".
