Sfântul Apostol Filip, diaconul s-a născut în Cezareea Palestinei şi a trăit pe vremea Apostolilor Domnului. Era căsătorit şi avea patru fiice prorociţe. A fost unul din cei şapte diaconi ai creştinătăţii, fiind ales şi sfinţit diacon de Sfinţii Apostoli şi împreună cu Sfântul Arhidiacon Ştefan, se îngrijea de săraci şi de văduve. După mucenicia Sfântului Ştefan, diaconul Filip a propovăduit Evanghelia în Samaria, unde botezând pe Simon vrăjitorul, s-a dovedit că acesta umbla cu gând viclean, încercând să cumpere de la Apostoli, harul, cu bani.
Răpit de îngerul Domnului, Sfântul diacon a primit poruncă să meargă, pe calea ce coboară de la Ierusalim spre Gaza şi mergând, a aflat un bărbat etiopian. Acesta era famenul dregător al Candachiei, împărăteasa Etiopiei şi după ce se închinase în Ierusalim, se întorcea acum acasă, citind, fără să înţeleagă cartea Prorocului Isaia. Pe acest famen, Filip diaconul l-a învăţat şi l-a botezat în credinţa Lui Hristos, făcând din el cel dintâi propovăduitor al credinţei, în Etiopia.
Tradiţia creştină spune că Sfântul diacon, mergând din nou la Ierusalim, a fost hirotonit episcop de Sfinţii Apostoli şi trimis în Tralla, din Asia, unde învăţând, făcând minuni şi întemeind biserici, cu pace s-a dus către Domnul.