Cu siguranţă că mulţi dintre noi am auzit de aghiasmă. Ei bine, puţini ştiu şi că, pe lângă sfinţire, aghiasma are şi beneficii naturiste!
Aghiasma este apă sfinţită cu puteri tămăduitoare care curăţă şi vindecă trupul şi sufletul credinciosului.
„Aghiasma, apă sfinţită prin slujbă bisericească, se face când preotul cheamă asupra ei puterea Duhului Sfânt, pentru că ea să aibă puterea a sfinţi viaţa oamenilor şi a naturii înconjurătoare, pentru că ele să capete binecuvântarea Domnului. Apa este simbolul curăţirii sufleteşti, a promovării şi a sfinţirii vieţii. La Botezul Domnului, se face aghiasma mare; aceasta se ia înainte de anafora; se dă şi celor ce sunt opriţi de la Împărtăşanie, ca întărire spre nădejdea pocăinţei, a mângâierii şi îndreptării lor pentru viitor (Constituţiile Apostolice VIII, 29)."
„Apa vie” este mereu proaspătă nu dă semne de alterare sau de învechire pentru că în ea sălăşluieşte harul divin. Apa se sfinţeşte de un preot în cadrul unei slujbe şi este de două feluri: aghiasma mică (atunci când are loc slujbă pentru „Sfinţirea cea mică a apei”) şi aghiasma mare (atunci când are loc „Sfinţirea cea mare a apei” în ziua de Boboteaza).
Aghiasma mică şi întrebuinţările sale
Aghiasma mică se sfinţeşte la începutul fiecărei luni calendaristice, în biserică sau în casa credincioşilor, în zilele de post pentru că rugăciunea unită cu ziua respectivă este mai puternică. Aceasta poate alungă duhurile necurate din casele oamenilor, gândurile rele şi vindecă somnul de visele neodihnitoare.
Oamenii credincioşi care beau aghiasma primesc har, binecuvântare iar sufletul şi trupul lor se vindecă de păcate, se curăţa de gânduri rele şi se sfinţesc. Se mai spune că aghiasma mică aduce înmulţirea câştigului şi goneşte bolile trupeşti.
Preoţii susţin că acei credincioşi care suferă de boli ale trupului trebuie să postească, să bea aghiasma în fiecare zi pe nemâncate, după rugăciunea care le curăţă sufletul şi să-şi facă semnul crucii de trei ori.
Aghiasma mare şi beneficiile sale
Slujba de sfinţirea a aghiasmei mari are loc de două ori pe an: în ajunul şi în ziua de Boboteaza. Pentru că slujba de sfinţire este atât de raţă, o parte din aghiasma mare este luată acasă de către credincioşi şi o altă parte este păstrată în Altar tot anul, fără ca apa sfinţită să cunoască semnele alterării din cauza trecerii timpului. Preoţii folosesc aghiasma mare în slujbele de botez, la sfinţirea bisericilor, la curăţarea fântânilor, la scoaterea raului sau a vraijilor din oameni, la exorcizări, la sfinţirea caselor, a viilor infestate, a hainelor bisericeşti etc.
Ea are o putere de sfinţire mai mare decât cea mică, purtând în sine darurile sfinte ale Duhului Sfânt. Adesea au fost cazuri în care aghiasma mare a săvârşit adevărate minuni, a videcat credincioşii de boli grave şi i-a apărat de rele.
