Aceasta a trăit pe vremea împăratului Maximian şi era fiica unui păgân cu numele Dioscor, care o ţinea sub pază, într-un turn înalt pentru frumuseţea cea trupească. Fecioara credea în Hristos şi n-a vrut să-şi ascundă credinţa de tatăl ei. Odată când acesta a spus să se facă două ferestre la o baie, fiica lui a poruncit să se facă trei. Întrebată fiind pentru ce a dat această poruncă, i-a răspuns că a făcut trei ferestre în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh.
La auzul acestor cuvinte, tatăl ei s-a repezit îndată cu sabia să o omoare, dar Sfânta a fugit şi s-a ascuns într-o stâncă ce s-a deschis ca prin minune. Urmărind-o, tatăl său a găsit-o, a luat-o de cosiţe şi a dat-o stăpânitorului ţării. Înaintea acestuia, Sfânta Varvara l-a mărturisit pe Hristos şi i-a batjocorit pe idoli. De aceea a fost chinuită în multe feluri şi în sfârşit ucisă cu sabia, chiar de tatăl ei şi se spune că acesta a fost lovit de trăsnet pe când cobora din munte şi a murit.
Pentru credinţa ei, Sfânta Varvara a ajuns la Domnul, aşezându-se în cetele drepţilor Lui, unde se roagă pentru noi şi aduc slăvire Sfintei Treimi.