Curtea Constituţională moldoveană a suspendat temporar vineri, a doua oară în decurs de o săptămână, puterile preşedintelui Igor Dodon, care a refuzat să semneze o lege ce interzice de facto anumite publicaţii ruse în Republica Moldova, relatează AFP.
Susţinător al unei apropieri faţă de Rusia, Igor Dodon s-a opus în mai multe rânduri semnării unei legi care interzice difuzarea în ţară a unor ”emisiuni de informare, politice şi militare din ţări care nu au semnat Convenţia europeană privind televiziunea transfrontieră”.
În cazul în care această lege - adoptată de Parlamentul moldovean şi cunoscută sub numele de ”legea cu privire la propaganda rusă” - intră în vigoare, numeroase posturi de televiziune ruse care emit în Republica Moldova ar putea să fie afectate şi interzise în ţară.
Apreciind că preşedintele ”are un drept să se opună prin veto doar o singură dată” legilor adoptate de Parlamentul majoritar proeuropean, Curtea Constituţională a suspendat temporar, vineri, puterile preşedintelui.
”Preşedintele a refuzat să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale în deplină cunoştinţă de cauză”, a motivat ea.
Curtea Constituţională a suspendat marţi pentru prima oară puterile lui Igor Dodon, în urma refuzului repetat al acestuia de a accepta nominalizarea a cinci miniştri şi doi viceminiştri, propusă de premierul său proeuropean Pavel Filip.
În total, aceasta este cea de a teia suspendare a puterilor preşedintelui în trei luni, în această ţară cu regim parlamentar.
Legea cu privire la presă ”încalcă libertatea cetăţenilor moldoveni de a fi informaţi” şi reprezintă ”o cenzură cu două unităţi de măsură”, a denunţat pe Facebook Igor Dodon, promiţând ”să nu cedeze Guvernului”.
”Ceea ce a făcut Curtea Constituţională nu va rămâne fără consecinţe”, a ameninţat el, îndemnând ”cetăţenii să-şi unească forţele patriotice împotriva regimului autoritar” în cadrul alegerilor parlamentare prevăzute în noiembrie 2018.
O fostă republică sovietică, Republica Moldova este împărţită între susţinătorii unei apropieri faţă de Moscova, care l-au adus la preşedinţie în noiembrie 2016 pe Igor Dodon, şi cei care susţin o integrare în Uniunea Europeană (UE), între care se află şi membrii actualului Guvern.
Această confruntare ”se joacă pe plan intern şi extern: fiecare tabără caută să dovedească electoratului ei că-i apără interesele, în timp ce pe plan extern încearcă să obţină susţinerea partenerilor ei, Rusia sau Europa, în vederea alegerilor”, explică pentru AFP politologul moldovean Victor Ciobanu.
”Nici poporul şi nici statul moldovean nu vor câştiga din asta”, îşi exprimă el regretul.
