Adoptarea modificărilor la Legea N 324, prin care au fost stabilite cote maxime pentru taxele locale, va ruina bugetele APL, mai ales pe cele ale localităţilor urbane din R.Moldova. Declaraţia a fost făcută în cadrul unei conferinţe de presă, de către un grup de primari, membri ai Congresului Autorităţilor Locale (CALM), care au reprezentat punctul de vedere al majorităţii APL. Edilii au adresat şi o declaraţie factorilor de decizie din ţară, de la care au solicitat măsuri concrete pentru anularea deciziei. Totodată, despre pericolul pe care-l prezintă pentru autonomia locală plafonarea maximă a taxelor loale au fost informate şi instituţiile europene.
Ca rezultat al impunerii acestor prevederi, autorităţile publice locale spun că vor avea în anul curent pierderi de 200 de milioane de lei.
Preşedintele CALM, Tatiana Badan, primarul satului Selemet (în foto) - prin intermediul căreia am intrat în posesia acestui material - a menţionat că prevederile legislative în cauză au fost adoptate abuziv, cu lipsă maximă de transparenţă, fără a consulta autorităţile publice locale. Acestea contravin Constituţiei şi sunt îndreptate împotriva autonomiei locale. Majoritatea primarilor au aflat despre noile prevederi abia după publicarea acestora în Monitorul Oficial.
Primarii mai multor oraşe au subliniat, de asemenea, că, prin plafonarea taxelor locale şi anularea unora dintre ele, localităţile au fost private de sursele necesare pentru salubrizare, amenajarea teritoriului, iluminatul public şi alte necesităţi locale.
Primarul oraşului Cimişlia, Gheorghe Răileanu, a declarat că în zona de sud a ţării a fost implementat, cu sprijinul european, un proiect de colectare şi prelucrare a deşeurilor. Însă, prin eliminarea taxei de colectare a deşeurilor, proiectul poate deveni un eşec. Edilul spune că a avut nevoie de aproape un an ca să convingă locuitorii oraşului să achite o taxă simbolică, de 8 lei pe lună, pentru evacuarea deşeurilor şi după ce mecanismul a fost pus în funcţie, votul Parlamentului va reduce la zero eforturile în cadrul acestui proiect.
Primarul oraşului Soroca, Elena Botnarenco, a spus că, în anul curent, bugetul local va rata venituri de peste un milion de lei după reducerea şi chiar anularea unor taxe locale. Din veniturile planificate urmau să se facă cheltuieli pentru susţinerea socială a persoanele defavorizate şi pentru finanţarea mai multor activităţile culturale şi sportive. Oraşul Soroca a fost declarat Capitala Tineretului în anul 2014. Din lipsă de fonduri, Primăria nu va putea organiza evenimentele preconizate pe parcursul anului, a mai spus primarul din Soroca.
Constantin Cojocari, primarul de Edineţ, a notat că prin plafonarea taxelor locale cel mai mult vor avea de suferit întreprinzătorii mici şi mijlocii de la sate, care vor trebui să achite aceleaşi taxe ca şi staţiile PECO, cazinourile şi supermarketurile. Astfel, un agent economic care are o gheretă la piaţă va trebui să achite aceeaşi taxă anuală ca şi un proprietar de supermarket. În opinia edilului, o asemenea abordare vine să susţină interesele agenţilor economici mari şi să îngroape economia de la sate.
Prejudicii serioase, care reprezintă aproximativ 10 la sută din sumă totală a bugetului anual ceea ce constituie aproximativ 3,2 mln lei, vor fi înregistrate şi în oraşul Orhei, potrivit primarului Vitalie Colun, banii respectivi au fost destinaţi pentru aşa activităţi cum ar fi iluminatul stradal, salubrizarea, amenajarea teritoriului etc. Însă, în legătură cu aprobarea acestei legi, se crează o situaţie extrem de dificilă, deoarece oraşul va fi nevoit să reducă din aceste servicii sau chiar să refuze de la prestarea unora din unele. Sperăm că parlamentarii vor reveni la acest subiect important şi vor elimitate plafoanele la taxele locale.
Decizia de plafonare a taxelor locale contravine în totalitate angajamentelor guvernamentale în domeniul descentralizării şi autonomiei locale asumate prin programul de guvernare, strategia descentralizării, precum şi tuturor angajamentelor asumate de către Republica Moldova în faţa Consiliului Europei şi altor organisme internaţionale, opinează Viorel Furdui, director executiv CALM: ” Prin astfel de acte, prin modul în care sunt adoptate şi inconsecvenţa de care dau dovadă autorităţile este ştirbită esenţial imaginea instituţiilor statului atât în faţa autorităţilor locale şi opiniei publice naţionale, cât şi în raport cu structurile internaţionale. În loc de acţiuni concrete şi efective promise în domeniul descentralizării, are loc un proces invers de limitare a autonomiei locale şi încălcare continuă a drepturilor şi intereselor comunităţilor locale din Republica Moldova”87.
Primarii au menţionat că săptămîna viitoare vor organiza o întîlnire, la care vor invita reprezentanţii ai autorităţilor centrale, pentru a iniţia un dialog în vederea soluţionării cît mai urgente a situaţiei create în legătură cu plafonarea taxelor locale.
